Potrivit studiului privind risipa de hrana in Romania, pe lantul de distributie, de la producatori si importatori la consumatorii din mediul urban, cele mai mari pierderi alimentare se realizeaza la nivelul consumatorilor, fiind de 3-4 ori mai mari decat in alte state europene.
Valorificarea acestor pierderi se poate face doar prin inlaturarea barierelor de natura legislativa, logistica si morala, identificate de EPC Consultanta de Mediu in cadrul studiului realizat pentru Asociatia MaiMultVerde si discutate pe 24 noiembrie.
Conform sondajului realizat de EPC Consultanta de Mediu pentru Asociatia MaiMultVerde, in randul consumatorilor din mediul urban, aproximativ 50 % dintre romani cheltuie circa 40 % din venitul lunar pentru asigurarea hranei. Din punct de vedere financiar, in Romania pierderile la nivelul sectorului de consumatori sunt de 3 – 4 ori mai mari, comparativ cu alte state europene unde procentul cheltuit lunar din venitul mediu este mult mai mic (Franta – 14 %, Elvetia – 10 %). Cea mai mare pierdere alimentara se realizeaza la nivelul consumatorilor, unde 24% din cantitatea de deseuri este mancare gatita, 22% fructe, 21% legume, 20% paine/produse de panificatie, 11% lapte si produse lactate, 1% produse din carne si 1% alte alimente.
Desi Romania a devenit a cincea tara in care exista o lege pentru reducerea risipei alimentare, valorificarea surplusului alimentar este problematica din cauza mai multor tipuri de bariere. La nivelul producatorilor si procesatorilor, principalele bariere care ingreuneaza valorificarea surplusului sunt lipsa fiscalizarii donatiilor si birocratia cu privire la modalitatile actuale de valorificare.
La nivelul beneficiarilor, inexistenta unei legi care sa reglementeze sponsorizarea in produse, precum si a unei reglementari prin care produsele care nu prezinta pericol pentru consum sa poate fi distribuite si dupa expirarea termenului de garantie reprezinta principala piedica pentru valorificare. Totodata, pe langa barierele legislative, au fost identificate bariere de natura logistica, ceea ce ar face necesara crearea de retele active de distributie a surplusului de alimente, si bariere etice sau morale ce tin de constientizarea efectelor risipei aliemnatare atat pe sectorul de productie, cat si la consumatori.
Elaborarea unor norme metodologice de aplicare a Legii privind diminuarea risipei alimentare, clare si concise, precum si armonizarea prevederilor acesteia cu normele Codului fiscal reprezinta una dintre recomandarile venite ca urmare a Studiului privind risipa de hrana in Romania, pe lantul de distributie, de la producatori si importatori la consumatorii din mediul urban. (A.D.).