Ashoka Romania a lansat rezultatele Raportului Național despre Antreprenoriatul Social, realizat în parteneriat cu Red Bull Amaphiko. Acesta prezintă perspectivele a 40 dintre cei mai influenți inovatori sociali din țară.
55% dintre antreprenorii sociali din România sunt limitați de lipsa oportunităților de finanțare. A doua cea mai mare provocare a inovatorilor sociali din România este lipsa unui cadru legislativ favorabil (31% din antreprenori), iar 20% văd ca obstacol principal lipsa de cunoștințe și experiență în măsurarea impactului social. Cu toate acestea, antreprenorii sociali sunt optimiști, creativi și conștienți de nevoia de a inova.
În 2018, Ashoka va selecta primii Fellows din România. Aceștia vor primi vizibilitate globală, consultanță de business și scalare a impactului toată viața, dar și susținere financiară în primii 3 ani. „ Studiul nostru demonstrează faptul că acest context dificil nu îi descurajează, ba mai mult, îi motivează pe antreprenorii sociali să fie energici și creativi, să caute pe cont propriu soluții și resurse, să depășească barierele care le apar în cale. Antreprenoriatul social constituie o zonă cu potențial enorm încă nevalorificat”, spune Corina Murafa, Country Director, Ashoka Romania.
Cum sunt antreprenorii sociali din România?
- Entuziasmați de posibilitatea de a experimenta;
- Pun accent puternic pe cercetare și testare;
- Conștientizează faptul că schimbarea pe care o generează este una cu impact pe termen lung și rezultate vizibile în viitorul îndepărtat;
- Solidari și deschiși la schimburi de experiență, în ciuda faptului că au experiențe diferite;
- Frustrați de cadrul legislativ existent, considerat ineficient sau chiar restrictiv (lipsesc prevederi importante), de lipsa susținerii din partea statului (financiar, legislativ), de agendele restrictive ale unor finanțatori, dar și de provocarea finanțărilor europene, percepute ca fiind folosite greșit, lipsite de coerență sau continuitate.
Cum arată ecosistemul antreprenoriatului social în România?
- Antreprenoriatul social din România este în stadiu incipient, declară majoritatea respondenților. Adesea, e descris ca fiind ambiguu sau chiar vulnerabil, parțial datorită lipsei cadrului legal;
- Se bucură de foarte mult potențial nevalorificat – o mare diversitate de idei, provocări, cauze ale problemelor sociale;
- Fragmentat datorită lipsei rețelelor funcționale între inițiative și a izolării acestora. În prezent, nu există rețele puternice care să promoveze inovația socială;
- Din punct de vedere geografic, Bucureștiul e perceput ca fiind zona cea mai dezvoltată, cu potențialul cel mai mare din România. Este urmat de marile centre urbane: Cluj, Iași, Timișoara. Zonele rurale sunt mult mai puțin dezvoltate, dar și ofertante pentru dezvoltarea de afaceri sociale, datorită lipsei infrastructurii;
- Zonele de nord-vest, vest și centru ale României sunt semnificativ mai dezvoltate decât restul țării.
Pentru realizarea studiului, Ashoka a derulat interviuri de profunzime cu 40 de antreprenori sociali, în perioada aprilie-iunie 2017. Dintre antreprenorii intervievați, 22 sunt femei iar 18 bărbați, și sunt activi în domeniul educației (6), mediului (5), sănătății (3), civic (6), transversal (6), industriilor creative (2), activării urbane (2), întreprinderilor sociale (6) și altele (3). Multe din persoanele intervievate sunt implicate în mai multe activități, fie în același domeniu, fie în altele.
Mediul antreprenoriatului social din România este compus din 53% femei și 47% bărbați, fiind singurul astfel de ecosistem din Europa în care femeile sunt mai numeroase decât bărbații. 17% din inovatori lucrează în domeniul incluziunii sociale, 17% în dezvoltare socio-economică, 16% în educație, 15% în implicare civică, 14% în domenii transversale și 7% în sănătate. (A.D.).