În această primăvară Fundația Conservation Carpathia a continuat activitățile de reconstrucție ecologică și a refăcut 103 hectare de parcele silvice tăiate la ras, îndeplinind în timp record obiectivul setat pentru întreg anul.
Campania de reîmpădurire a fost cea mai amplă desfășurată de organizația de mediu până în prezent. Începând cu anul 2012, Fundația Conservation Carpathia a început refacerea zonelor degradate în munții Făgăraș și Leaota și a reușit până în prezent restaurarea cu succes a peste 700 de hectare de parcele tăiate în totalitate.
“Au fost două luni grele pentru echipa noastră de rangeri și de ingineri silvici. Cu toate că vremea ne-a încetinit ritmul cu ninsori târzii sau ploi, în această primăvară am refăcut mai mult decât ne-am propus pentru tot anul: 103 hectare, din obiectivul total de 100 de hectare. Am plantat 382.150 de puieți de brad, molid, fag si paltin, în sudul și estul munților Făgăraș (Valea Vâlsanului, Valea Dâmboviței) și în masivul Leaota, cu ajutorul echipelor de angajati sezonieri, în jur de 150 de oameni din comunitățile locale. Iar la toamnă vom continua”, a declarat ing. Mihai Zotta, director tehnic Fundația Conservation Carpathia.
Până la maturitate, puieții necesari refacerii pădurilor sunt îngrijiți, timp de 2-5 ani, în cele șapte pepiniere și un solar, de care se ocupă Fundația Conservation Carpathia. Acestea sunt plivite manual, fără substanțe chimice și cu forță de muncă locală, angrenând anual, în regim sezonier, pentru toate lucrările de reconstrucție ecologică, peste 200 de localnici.
Complementar activităților de reîmpădurire, în ultimii ani, Fundația Conservation Carpathia a efectuat lucrări ample de combatere a eroziunii solului. De-a lungul cursurilor de apă, pe o suprafață de 23 de km, echipa organizației de mediu a refăcut vegetația originară de anin, foarte importantă pentru fixarea malurilor. În total, în 6 ani de activitate de reconstrucție ecologică, Fundația Conservation Carpathia a plantat peste 2.1 milioane de puieți de brad, molid, fag, paltin, ulm, anin și scoruș.
Activitățile de reconstrucție ecologică au îmbunătățit calitatea pădurilor, au creat condiții favorabile pentru fauna sălbatică și contribuie la refacerea ecosistemelor naturale valoroase, răspunzând astfel nevoilor de schimbare în noul context local, național și global.
Ultimele studii realizate atât la nivel național, cât și internațional, ne demonstrează că ne confruntăm cu probleme majore de mediu: poluare din ce în ce mai accentuată, deșeuri periculoase pentru sănătate, schimbări climatice care aduc fie călduri insuportabile și reduc rezervele de apă, fie frig neașteptat sau inundații frecvente. Riscurile la care ne supunem prin neglijență transformă conservarea naturii într-o prioritate. (A.D.).