În școlile din România, majoritatea cadrelor didactice sunt femei, potrivit Raportului privind starea învățământului preuniversitar din România, 2017-2018, realizat de Ministerul Educației Naționale.
Ca pondere în totalul corpului profesoral, femeile sunt cel mai bine reprezentate în învățământul preșcolar (unde 99,7% dintre cadrele didactice sunt femei) și primar (90,2%).
Ponderea femeilor scade treptat la nivelurile următoare de studii, însă, în ansamblu, circa două treimi dintre toți învățătorii și profesorii din România sunt femei.
Situații similare se întâlnesc, de altfel, în sisteme de învățământ din toată Europa: ca pondere în totalul corpului profesoral, femeile sunt cele mai numeroase în Italia (95,9%), Ungaria (96,6%), Lituania (97,1%) și Slovenia (97,3%). Cele mai echilibrate raporturi dintre bărbați și femei în rândul cadrelor didactice sunt la nivel de liceu, în țări precum Norvegia (53,2%), Suedia (53,4%), Grecia (53,6%) sau Germania (53,8%).
Fetele au avut medii mai bune la Evaluarea Naţională şi Bacalaureat
Atât în 2017, cât și în 2018, ultimii ani cu date disponibile în raportul menționat, fetele au avut, la Evaluarea Națională, medii mai bune decât băieții (7,06 față de 6,38, în 2017). Atât în 2017, cât și în 2018 mai multe fete decât băieți au avut medii peste 5 la acest examen. De asemenea, ponderea mediilor mai mari ca 5 este semnificativ mai mare în rândul fetelor, cu peste zece procente.
În ceea ce priveşte examenul de bacalaureat, fetele se înscriu și promovează în ponderi mai ridicate decât băieții, obținând totodată medii mai bune.
În ultimii 10 ani, rata de reușită la bacalaureat a fost în permanență mai mare în rândul fetelor decât la băieți, ajungând chiar la o diferență de 14 puncte procentuale în anul școlar 2012-2013. Aceeași situație se întâlnește în cazul mediilor obținute la bacalaureat: în 2018, media generală la bacalaureat a fost 7,84, fiind mai mare în rândul populației feminine (8,02 fete, față de 7,60 băieți).
Fetele au astfel cele mai mari șanse de a face mai departe studii universitare. Faptul este important deoarece absolvenții de studii superioare au cele mai mari șanse de a găsi un loc de muncă.
În rândul populației active totale (15-64 de ani) femeile sunt minoritare: circa 3,8 milioane de femei la puțin peste 5 milioane de bărbați. Însă în categoria de populație activă cu studii superioare, femeile sunt mai bine reprezentate decât bărbații, tendință care se păstrează din 2014 încoace. În 2017, ultimul an cu date disponibile, femeile cu studii superioare reprezentau 10,7% din populația activă, față de 9,8% bărbați. O altă observație surprinzătoare este că proporția fetelor din segmentul de vârstă 15-24 de ani, cu studii superioare, este dublă față de proporția băieților.
Lucrurile se schimbă atunci când vorbim de ocuparea unui loc de muncă. Numai în rândul persoanelor cu studii postliceale, rata de ocupare a femeilor este cu 5,4 puncte procentuale mai mare decât a bărbaților. La toate celelalte niveluri de învățământ, diferența este în favoarea bărbaților, cea mai mică întâlnindu-se în rândul celor care au absolvit studii superioare. (A.D.).