Având ca reper munca derulată de antreprenori sociali în domeniul sportiv, Ashoka România a utilizat metodologia bulgărelui de zăpadă, derulând 147 de interviuri pentru a identifica persoane care folosesc sportul sau elemente de mișcare pentru a rezolva probleme din societate și pentru a produce impact social.
Printre cei mai nominalizați changemakers fiind Claudiu Miu (Climb Again), Felipe Rissi Silva (Sală de cățărare în localitatea Vulcani), Cristian Gheorghe (Sports Business Academy).
„Majoritatea conversațiilor despre sportul din România ajung inevitabil să includă un narativ despre lipsa de fonduri, lipsa de performanță, lipsa de viziune și profesionalizare a diferitelor roluri etc.; adică vorbim foarte mult despre probleme. Ar fi valoros dacă ne-am uita și la soluții la firul ierbii care funcționează. Am derulat acest proces de mapare tocmai pentru a începe să vorbim despre sport și din perspectiva oamenilor mai puțin vizibili care produc schimbare în societate și care trec de bariera <nimic nu funcționează> și își asumă responsabilitatea schimbării de paradigmă”, spune Ovidiu Condurache, Ashoka România.
Procesul a urmărit pe de o parte analiza rețelei și înțelegerea rolurilor din ecosistem și pe de altă parte analiza cantitativă pentru a identifica diversitatea intervențiilor (subdomeniu, provocări, vechime, nivel de impact, etc.).
Principalele concluzii
- Rețeaua formată din 313 inovatori sportivi cu impact social arată diversitatea mare de subdomenii și sporturi în care aceștia activează, precum și o inter conectivitate acestora.Profilul inovatorilor sportivi cu impact social este preponderent masculin, predominant urban mare și cu o experiență îndelungată în domeniu;
- Oamenii lucrează și activează de mult timp / proiectele sunt și ele longevive și se pare că mulți lucrează în astfel de proiecte încă de la începutul carierei. Din punct de vedere al numărului de ani de când activează în domeniu, participanții la studiu sunt distribuiți destul de uniform. O treime având o experiență cuprinsă între 2 și 10 ani, a doua treime de 11 – 20 de ani și peste o treime o experiență de peste 20 de ani;
- Educația prin sport (26%), sportul de masă (21%), incluziunea prin sport (19%) și sportul de performanță (18%) sunt cele mai menționate subdomenii, în timp ce proiectele mai specifice cumulează aproximativ jumătate din totalul eșantionului, cel mai des menționat în această categorie fiind sportul destinat persoanelor în vârstă (7%);
- Provocările financiare (83%) sunt cel mai des menționate, indiferent de subdomeniul în care participanții la studiu activează. Oricum, se observă că provocările de infrastructură (64%) sunt mai des întâlnite în rândul domeniilor legate de incluziune prin sport (70%) și sport pentru persoane în vârstă (73%), la fel și provocările cu resursa umană care tot în cele două subdomenii se întâlnesc mai des (54% total, 60% incluziune, 67% persoane în vârstă).
“Decathlon lucrează în fiecare zi într-un mod cât mai sustenabil pentru a face ca plăcerea și beneficiile sportului să fie accesibile cât mai multor oameni. Acest lucru poate fi realizat doar dacă există un ecosistem complet și activ. O parte esențială a acestui ecosistem este reprezentată de toate inițiativele și proiectele cu caracter social, care utilizând sportul, reușesc să aducă o schimbare pozitivă în societate și să implice toate categoriile de oameni.
În România, Decathlon susține activ o parte din aceste inițiative, astfel am realizat că pentru a avea un impact mai mare, cel mai sănătos este să ajutăm la conectarea oamenilor din spatele inițiativelor. Creând o rețea națională de changemakeri prin sport, urmărim ca impactul lor să devină mai mare, ca numărul inițiativelor sociale să crească și mai ales pentru ca toți cei interesați de sport să se susțină și să fie mai puternici împreună”, spune Raul Buzgar, Production Country Leader Decathlon. (A.D.).