Între 2005 și 2020, Organizația Națiunilor Unite a verificat peste 266.000 de încălcări grave ale drepturilor copiilor comise de părțile implicate în peste 30 de situații de conflict din Africa, Asia, Orientul Mijlociu și America Latină, a transmis azi UNICEF într-un nou raport.
Informațiile privesc exclusiv situațiile care au fost sau sunt în prezent incluse în rapoartele anuale ale Secretarului General privind copiii și conflictele armate. Numărul de situații de conflict incluse în rapoartele anuale variau între 18 și 23 în perioada care a cuprins 16 ani, cu o medie anuală de 20.7 situații incluse. În raportul din 2021, erau 21 de situații raportate la nivel național, precum și o situație raportată la nivel regional (regiunea Bazinului Lacului Ciad).
Aceste cifre sunt doar o mică parte din încălcările presupuse a fi fost comise, devreme ce, printre altele, constrângerile legate de securitate și rușinea, durerea și teama copilului și a familiei supraviețuitoare împiedică deseori raportarea, documentarea și verificarea încălcărilor grave ale drepturilor copiilor care trăiesc în contexte de conflict armat.
Raportul – 25 de ani de copii și conflict armat: Acțiuni pentru a proteja copiii în situație de război – a arătat că între 2005 și 2020 peste 104.100 de copiii au fost identificați ca fiind uciși sau mutilați în situații de conflict armat; peste 93.000 de copii au fost recrutați și folosiți de părțile implicate în război; cel puțin 25.700 de copii au fost răpiți de părțile implicate în conflict; părțile implicate în conflict au violat, au căsătorit forțat, au exploatat sexual și au comis alte forme de violență sexuală împotriva a cel puțin 14.200 de copii. Organizația Națiunilor Unite a verificat peste 13.900 de incidente de atacuri în școli și spitale și a verificat nu mai puțin de 14.900 de incidente de refuz al accesului la ajutor umanitar pentru copii din 2005.
„Acest raport prezintă în termeni cât se poate de sumbri eșecul lumii de a-și proteja copiii de cele mai grave încălcări ale drepturilor acestora în situații de conflict armat. Încălcările grave sunt devastatoare pentru copii, familii și comunități și lovesc baza societății, îngreunând restabilirea și menținerea păcii, securității și stabilității. Trebuie să refuzăm acceptarea încălcărilor drepturilor copiilor ca pe un dat al războiului”, a spus Catherine Russell, directorul executiv UNICEF.
Pe baza datelor colectate timp de șaisprezece ani în Raportul anual privind copiii și conflictul armat al Secretarului General, raportul ilustrează impactul conflictelor armate asupra copiilor, prin prezentarea tendințelor privind încălcările drepturilor copiilor în lume și de-a lungul timpului. Raportul examinează felul în care informațiile privind modelele documentate de încălcări grave ale drepturilor copiilor sunt folosite pentru a răspunde la nevoile copiilor și cum cooperarea cu părțile implicate în conflict, atât actorii statali cât și cei non-statali (terminologia folosită în raport pentru a se referi la părțile implicate în conflict se aliniază cu terminologia folosită în rapoartele Secretarului General privind copiii și conflictele armate; referirea la un actor non-statal nu îi afectează statutul juridic), conduce la încetarea și prevenirea încălcărilor grave.
Numărul anual de cazuri de încălcare a drepturilor copiilor verificate a crescut din 2005 (primele trei rapoarte ale Secretarului General publicate conform rezoluției 1612 (2005) au acoperit diferite perioade de raportare: primul raport a acoperit perioada dintre noiembrie 2005 și septembrie 2006, al doilea raport a acoperit octombrie 2006 până în august 2007, iar cel de-al treilea raport perioada începând cu septembrie 2007 până în decembrie 2008; din 2009, fiecare raport anual al Secretarului General a acoperit o perioadă de raportate de la 1 ianuarie până la 31 decembrie), depășind 20.000 într-un an pentru prima dată în 2014 și ajungând la 26.425 în 2020. Între 2016 și 2020, numărul zilnic global de încălcări verificate a ajuns la un număr alarmant de 71 de cazuri. Numărul crescut de încălcări ale drepturilor copiilor observate în ultimii ani evidențiază impactul dramatic asupra copiilor (din cele 21 de situații la nivel național incluse în raportul anual din 2021 al Secretarului General privind copiii și conflictele armate, 19 (90%) au fost incluse în rapoartele Secretarului General pentru o perioadă de minim opt ani) pe care le au conflictul armat și crizele privind protecția copiilor din ce în ce mai complexe și prelungite.
Raportul notează că mulți copii suferă în urma încălcărilor multiple ale drepturilor lor, sporindu-le astfel vulnerabilitatea. De exemplu, răpirea este deseori combinată cu sau duce la alte încălcări, în special recrutarea și folosirea violenței sexuale. Copiii, în special fetele, care au fost răpite și/sau asociate cu părți aflate în conflict sunt expuse unui risc crescut de violență sexuală, inclusiv viol, exploatare sexuală și căsătorie forțată.
Raportul arată că acte grave de violență împotriva copiilor au fost comise de toate părțile implicate în conflict, atât statale cât și non-statale. Între 2012 și 2020, actori statali, inclusiv forțele și coalițiile naționale și internaționale au fost responsabile de cel puțin 26% dintre toate actele de violență. În comparație, actorii non-statali au reprezentat aproximativ 58% dintre toate actele comise verificate, subliniind importanța cooperării cu toate părțile implicate în conflict, inclusiv actori non-statali, pentru a putea opri și preveni actele de violență împotriva copiilor.
Pentru a spori responsabilitatea, părțile implicate în conflict enumerate în raportul anual al Secretarului general privind copiii și conflictele armate dezvoltă și implementează planuri de acțiuni specifice, concrete, precum și acțiuni de realizat într-un termen precis pentru a stabili măsuri sustenabile care să protejeze copiii împotriva impactului războiului. Între 2005 și 2021, părțile implicate în 17 situații de conflict au semnat 37 de planuri de acțiune. Circa 70% dintre planurile de acțiune au fost semnate de actori nestatali, iar celelalte 30% de state. Raportul prezintă mai multe exemple, evidențiind valoarea și efectul crucial pe care planurile de acțiune le au prin faptul că determină schimbări în bine pentru copii, atât pe termen imediat, cât și pe termen lung.
Numărul din ce în ce mai mare de actori armați nestatali, dezvoltarea și utilizarea unor noi mijloace și metode de purtare a războiului, utilizarea dispozitivelor explozive improvizate și a altor arme explozive, în special în zone populate, sunt doar câțiva din multitudinea de factori care contribuie la apariția unor provocări fără precedent la adresa protecției copiilor în situații de conflict armat.
De asemenea raportul a constatat și că:
- Copiii din familii mai sărace și copiii cu statut sau caracteristici specifice (noțiunea „copii cu statut sau caracteristici specifice” cuprinde printre alții, copii cu dizabilități, copii refugiați și strămutați intern, copii din grupuri religioase sau etnice minoritare, copii care nu se identifică binar ca gen și copii de diverse orientări sexuale), printre care se numără copii refugiați, strămutați intern și indigeni, dar nu numai, continuă să fie expuși unor riscuri sporite de a li se încălca grav drepturile.
- Datele disponibile defalcate pe sexe arată că situațiile confirmate de încălcare gravă a drepturilor au afectat predominant băieții (există insuficiente date defalcate pe sexe pentru a examina tendințele în timp; doar datele pentru 2019 și 2020 oferă informații suficiente). De exemplu, în 2020, băieții au reprezentat 73% din totalul victimelor copii, vasta majoritate fiind victime ale recrutării și exploatării (85% băieți), răpirii (76% băieți) uciderii și mutilării (70% băieți). Prin comparație, fetele au reprezentat o pătrime (26%) din totalul victimelor copii, dintre care 98% fiind supuse violului și altor forme grave de violență sexuală.
- Între 2016 și 2020, 82% dintre cazurile confirmate în care copiii au fost uciși sau răniți – sau aproximativ 41.900 de copii – au avut loc în cinci situații: Afganistan (30%), Israel și Statul Palestina (14%), Siria (13%), Yemen (13%) și Somalia (9%).
- Utilizarea armelor explozive, în special în zone populate, și a celor cu efect pe suprafețe mari reprezintă o amenințare persistentă la adresa copiilor și familiilor acestora. Doar în 2020, 47% din totalul copiilor uciși și mutilați, adică peste 3.900 de copii, au fost victime ale armelor explozive și reziduurilor explozive ale războaielor.
Este important de remarcat că sporirea în timp a numărului de cazuri de încălcări ale drepturilor copiilor confirmate evidențiază faptul că mecanismul de monitorizare și raportare s-a consolidat din ce în ce mai mult de-a lungul anilor. Elaborarea ghidurilor privind monitorizarea și raportarea, cursurile și activitățile de dezvoltare a capacității desfășurate de ONU și de partenerii săi privind documentarea încălcărilor grave ale drepturilor, precum și campaniile de conștientizare în rândul familiilor și comunităților privind riscurile la care sunt expuși copiii, au contribuit la consolidarea mecanismului și au permis culegerea mai multor informații referitoare la cazurile de încălcare gravă a drepturilor copiilor.
Deși a crescut în timp, capacitatea generală a ONU de a documenta și verifica incidentele care implică abuzuri grave a fluctuat de la an la an, de la situație la situație și de la un abuz la altul. În acest context și pe baza informațiilor de mai sus, comparațiile directe între situații, ani sau forme de abuz trebuie realizate cu rezervă.
„UNICEF și partenerii noștri sunt hotărâți să își continue activitatea menită să prevină încălcările grave ale drepturilor copiilor. Întrucât mai mulți copii sunt în prezent afectați de conflicte, violență și crize decât oricând de la al Doilea Război Mondial, aceste demersuri nu au fost niciodată mai urgente”, a afirmat Russell.
Recomandările raportului, având la bază dovezile și analizele prezentate, urmăresc să mobilizeze toate părțile interesate, inclusiv părți în conflicte, state și membri ai Consiliului de Securitate al ONU, pentru a proteja efectiv și sustenabil copiii și pentru a accelera acțiunile la nivel local, național, regional și global.
Pe lângă apelul adresat părților în conflict și statelor de a își respecta obligațiile asumate în contextul dreptului internațional umanitar și drepturilor omului, raportul cuprinde recomandări cu privire la:
- modalități prin care să se ofere copiilor afectați de conflict servicii de îngrijire și intervenție adecvate,
- modalități de îmbunătățire a defalcării și analizării datelor, cu scopul de a îmbunătăți capacitatea de reacție și prevenție,
- modalități de sprijinire a Grupurilor Operative naționale pentru Monitorizare și Raportare pentru a accelera acțiunile și a îmbunătăți relațiile dintre acestea și guverne;
- modalități de îmbunătățire a relațiilor cu părțile în conflict, cu scopul de a elabora planuri de acțiune și de a proteja sustenabil copiii.