Mihaela Mohorea, directorul Organizatiei Suedeze pentru Ajutor Umanitar Individual si-a creionat o strategie pentru urmatorii cinci ani pentru organizatia pe care o conduce. Accentul va cadea pe servicii specializate, foarte diverse si de inalta calitate pentru cele doua grupuri tinta urmarite: persoane cu dizabilitati severe si varstnicii cu posibilitati financiare reduse si nevoie de socializare. Intre timp, organizatia va trebui sa se concentreze si pe companii si persoane fizice pentru strangere de fonduri.
Anul acesta ati implinit 21 de ani de prezenta pe piata din Romania. Care sunt principalele realizari ale Organizatiei Suedeze pentru Ajutor Umanitar Individual pe piata locala in aceasta perioada?
Organizatia Suedeza a pus bazele serviciilor sale chiar din 1990 atunci cand persoanele cu dizabilitati erau inchise in centre despre care nici nu stiam si a caror conditii ne-au inspaimantat. Nevoile Romaniei si ale romanilor in acea perioada erau foarte multe insa noi ne-am hotarat sa dam o sansa persoanelor cu dizabilitati severe. Chiar daca au trecut mai bine de 22 de ani de atunci, noi inca suntem relevanti pe piata locala intrucat persoanele cu dizabilitati severe fie sunt ascunse de catre familie din varii motive, fie sunt internate in acele unitati ale statutului care inca seamana cu cele mamut de care ne aducem aminte din perioada anilor ’90.
Modelul suedez ne-a furnizat un principiu de lucru: centrarea pe nevoia individului. Organizatia Suedeza dovedeste in fiecare zi ca atunci cand ai deschiderea necesara poti ajunge la sufletul/nevoia persoanei cu dizabilitati. Daca initial am dezvoltat centre rezidentiale in care 24 copii si tineri cu dizabilitati severe erau foarte bine ingrijiti, acum avem si cu un centru de zi unde copiii si tinerii din comunitate pot beneficia de servicii de specialitate educationale, terapeutice, recreationale, ocupationale. Incepand din 1 ianuarie 2014 vom deschide un centru de stimulare senzoriala care va deservi atat comunitatile din Bucuresti cat si cele din judetul Ilfov. Nu in ultimul rand, in prezent avem doua cluburi pentru varstnici in care acestia beneficiaza de servicii de consiliere, terapeutice, recreative dar sunt si voluntari pentru organizatie, deschisi sa se implice in strangerea de fonduri pentru cei mai in nevoie decat ei.
Care este cea mai mare provocare cu care va confruntati in prezent?
Organizatia noastra si-a obtinut fondurile in totalitate de la persoane fizice din Suedia, sume care au acoperit nevoile primare a peste 2,000 de persoane pe o perioada de 21 de ani. Dar este momentul ca organizatia noastra sa se orienteze catre persoanele fizice si companiile din Romania. Dar pentru a strange fonduri in Romania este nevoie de foarte multa munca de lamurire, schimbare de atitudine, intelegere, dedicare, educare ceea ce vine cu multa perseverenta si timp. Provocarea noastra este de a gasi limbajul potrivit si dimensiunea pe care trebuie sa o atingem la inimile oamenilor pentru a ne ajuta in serviciile pe care le prestam.
Aveti trei tipuri de servicii sociale pe care le oferiti la ora actuala. Ce alte servicii intentionati sa dezvoltati pe viitor?
Pe langa serviciile noastre de zi pentru varstnici, serviciile de zi si serviciile rezidentiale pentru persoanele cu dizabilitati severe, intentionam sa evaluam nevoile unui alt grup tinta si anume persoane intre 55 si 65 de ani. Aceste persoane, daca isi pierd locul de munca, nu-si mai pot gasi un altul; daca ies la pensie au probleme in adaptarea la noul statut; diferenta intre generatii creaza probleme in relatiile acestora. De aceea ne dorim sa pregatim populatia din acest grup de varsta pentru a trai o viata linistita, activa, sanatoasa si cu relatii functionale in familie si in comunitate. In urmatorii cinci ani dorim sa facem o evaluare a acestui grup de varsta si sa incepem sa dezvotam strategic servicii pentru aceste persoane.
Cand ati lansat atelierul de quilling si ce presupune acesta?
Quilling-ul este o metoda de prelucrare a hartiei care se potriveste foarte bine pentru dezvoltarea abilitatilor manuale ale copiilor si tinerilor cu dizabilitati. Am initiat acest atelier la inceputul anului 2013. In prima faza am crezut ca aceasta initiative nu va avea succes, insa pana in sarbatorile de PASTE am putut sa le vindem la un targ de produse hand made. Folosim fasii de hartie pe care le rulam, le lipim si apoi construim obiecte precum globulete, cutiute, tablouri, felicitari, ineluse, cercei, magneti de frigider, iepurasi, oua de Paste etc.
Care sunt perspectivele de dezvoltare in viitor ale Organizatiei Suedeze pentru Ajutor Umanitar Individual?
Strategia noastra pentru urmatorii cinci ani este de a oferi servicii specializate, foarte diverse si de inalta calitate pentru cele doua grupuri tinta: persoane cu dizabilitati severe si varstnicii cu posibilitati financiare reduse si nevoie de socializare. Organizatia are patru mari directii pe care le va urmari: dezvoltarea serviciilor, asigurarea sustenabilitatii organizatiei prin diversificare surselor de finantare, dezvoltarea capacitatii organizationale prin perfectarea structurilor interne si a procedurilor care sa fie sustinute de manuale si instrumente de lucru practice. Ultima directie este reprezentata de intarirea imaginii organizatiei printr-o buna promovare si implicare in schimbarile ce trebuie produse la nivel social in Romania. In plus, suntem finantati de Fundatia Vodafone pentru a oferi servicii de specialitate persoanelor asistate in institutiile publice. Dorinta noastra este ca si autoritatile publice sa ne finanteze pentru aceste servicii. (A.D.).
Mihaela Mohorea este director al Organizatiei Suedeze pentru Ajutor Umanitar Individual si are o experienta de 14 ani in sectorul nonprofit si social. Este absolventa a Facultatii de Limbi si Literaturi Straine, sectia Engleza – Spaniola si are un master in Comunicare si Relatii Publice.