Costurile de reducere a poluarii vor ajunge la 3,4 miliarde de euro pe an in 2030, potrivit estimarilor Comisiei Europene, in timp ce beneficiile pentru sanatatea oamenilor rezultate in urma aplicarii noului pachet de masuri privind calitatea aerului, adoptate recent de Comisia Europeana vor fi de circa 40 de miliarde de euro pe an pe acelasi orizont de timp.
In prezent, costurile directe pe care societate le suporta in urma poluarii atmosferice, inclusiv pagubele produse culturilor și cladirilor, se ridica la aproximativ 23 de miliarde euro pe an.
Prin pachetul de masuri de reducere a poluarii mediului adoptat recent de Comisia Europeana se estimeaza ca:
- pana in 2030 se vor evita 58.000 de decese premature cauzate de poluarea atmosferica;
- se vor salva de la poluarea cu azot 123.000 km2 de ecosisteme (peste jumatate din suprafata Romaniei);
- se vor salva de la poluarea cu azot 56.000 km2 de zone protejate Natura 2000 (mai mult decat toata suprafata Croatiei);
- se vor salva de la acidificare 19.000 km2 de ecosisteme forestiere;
- beneficiile pentru sanatate vor scuti societatea de costuri externe in valoare de 40-140 miliarde euro și vor asigura beneficii directe in valoare de aproximativ 3 miliarde euro, ca urmare a creșterii productivitatii fortei de munca, a scaderii costurilor de sanatate, a creșterii randamentului culturilor și a diminuarii pagubelor produse cladirilor.
Calitatea necorespunzatoare a aerului este principala cauza de mediu a deceselor premature in UE, bilantul victimelor sale fiind mai grav decat in cazul accidentelor rutiere. Ea duce la aparitia astmului sau a unor probleme respiratorii, afectand astfel și calitatea vietii.
Prin noul pachet de masuri pentru un aer curat se actualizeaza legislatia existenta și se reduc intr-o și mai mare masura emisiile nocive specifice industriei, traficului, centralelor energetice și agriculturii, in vederea diminuarii impactului acestora asupra sanatatii umane și a mediului.
Poluarea atmosferica este, de asemenea, o cauza de intreruperi in munca și de costuri medicale ridicate, cele mai afectate fiind categoriile vulnerabile, precum copiii, astmaticii și persoanele in varsta. Ea afecteaza, de asemenea, ecosistemele, prin incarcarea excesiva cu azot (eutrofizare) și prin ploi acide. (A.D.).