Ariston Thermo Group sustine eforturile cercetatorilor care analizeaza efectele pe termen lung ale schimbarilor climatice, una dintre directiile principale fiind studiul fitoplanctonului, microorganism marin reponsabil de jumatate din oxigenul atmosferei.
Studiul este realizat de catre o echipa condusa de cercetatoarele de la Universitatea din Copenhaga, pe Insula Disko, Groenlanda.
Ziua mondiala a oceanelor, marcata in fiecare an la 8 iunie, are rolul de a reaminti importanta pe care o au oceanele pentru intreaga planeta si pentru specia umana. Tema pentru 2019 – „Egalitatea de gen si Oceanele” – este o oportunitate de a explora dimensiunea de gen a relatiei pe care omenirea o are cu oceanele. Initiativa urmareste rolul jucat de femei intr-o serie larga de sectoare precum cercetarea stiintifica marina, pescuitul, munca pe mare, migratia si traficul de fiinte umane, dar si elaborarea si gestionarea politicilor de profil.
Scopul acestui demers este promovarea femeilor in toate activitatile care au legatura cu oceanele, colectand cat mai multe informatii despre rolul pe care acestea il joaca in conservarea biodiversitatii marine. Cercetarea stiintifica marina este o arie dominata in mod traditional de barbati, dar lucrurile incep treptat sa se schimbe. Tot mai multe femei curajoase si eminente fac acum parte sau chiar conduc echipe de cercetare.
Un exemplu este statia arctica internationala a Universitatii din Copenhaga din tinuturile retrase si inghetate ale insulei Disko, unde cercetatoarea Claudia Bruhn aduce o contributie substantiala la studiul fitoplanctonului. Claudia analizeaza modul in care schimbarile climatice afecteaza acest microorganism, care traieste in oceane si este reponsabil de aproape jumatate din oxigenul atmosferei.
Prezenta femeilor intr-un mediu atit de dificil nu a fost insa dintotdeauna un fapt normal. „In urma cu multi ani, erau foarte putine femei in acest domeniu, astazi insa suntem majoritatea. In timpul verii, pana la 25 de persoane lucreaza in statia arctica, dintre care 80% suntem femei,” spune Claudia Bruhn. Cercetarea realizata de Claudia alaturi de echipa ei de cercetatori este posibila gratie sprijinului acordat de Ariston Thermo Group, care se implica activ in problemele legate de incalzirea globala.
Datorita proiectului Ariston Comfort Challenge, care a pornit in Groenlanda in urma cu un an, echipa de oameni de stiinta a beneficiat de o casa modulara inovatoare si durabila – Ariston Comfort Zone – incalzita de centrala de inalta eficienta Alteas ONE, ce le-a permis sa-si continue studiile si in timpul sezonului de iarna. Acest lucru nu a fost posibil pana acum, si este de asteptat ca demersul sa aduca rezultate revolutionare, avand in vedere ca se cunosc foarte putine despre ceea ce se intampla cu ecosistemul marin al Arcticii in timpul iernii inghetate.
Studiul ecosistemului marin, in special in Arctica, este esential pentru intelegerea modului in care putem garanta supravietuirea optima a planetei noastre. Peste 50% din oxigenul pe care il respiram este asigurat de oceane. In acelasi timp, oceanele absorb aproximativ 93% din caldura provocata de schimbarile climatice, anul 2018 fiind considerat cel mai calduros an pentru zona oceanica, de la inceputul masuratorilor.
Dupa cum se subliniaza in cele mai recente informatii oferite de Fundatia One Ocean, exista multe moduri in care variatia atmosferei noastre influenteza ecosistemul marin: de la cresterea temperaturilor apei, care are ca rezultat aparitia mai mare a evenimentelor climatice extreme, pana la acidifierea apelor, cauzand moartea algelor, coralilor si molustelor. Mai mult, o crestere a temperaturii determina topirea ghetii polare, cresterea nivelului marii si punerea in pericol a existentei comunitatilor de coasta. Pana in prezent, 5 insule de corali au disparut deja din cauza cresterii nivelului marii, in timp ce 7% din populatia globala risca sa-si piarda locuinta la apa. (A.D.).