Daca in Romania activitatile caritabile s-au dezvoltat si au prins un contur mai bine definit in ultimii ani, iar companiile si fundatiile se gandesc ce cauze sa serveasca, la nivel mondial lucrurile stau mult diferit. Si intr-o oarecare masura este normal, de vreme ce Romania este o economie emergenta cu o experienta in activitati sociale, caritabile si de responsabilitate sociala care se masoara in maximum o decada si jumatate.
In timp ce Romania selecteaza cauzele nobile pe care sa le atinga, tarile occidentale au trecut de mult de acest stadiu si au ajuns la nivelul urmator: masurarea impactului actiunilor lor caritabile.
Nu este suficient sa spui ca faci; important este sa si arati ca faci si la fel de important este sa si comunici rezultatele a ceea ce ai facut. Astfel, pe pietele dezvoltate, masurarea eficientei activitatilor si proiectelor caritabile a devenit o prioritate insa, cu toate acestea, sunt o multime de intrebari care se ridica pe marginea acestui subiect destul de fierbinte si controversat. Daca in urma cu zece ani conceptul de masurare a impactului activitatilor caritabile, de vountariat sau al proiectelor derulate de ONG-uri sau intreprinderi sociale era foarte putin folosit si destul de slab definit, astazi, acesta castiga tot mai multa importanta.
De exemplu, in urma cu cinci ani specialistii isi puneau intrebarea fundamentala daca sa existe un sistem universal de masurare a valorii sociale. In plus, se punea sub semnul intrebarii si daca pentru evaluarea impactului merita sa aloci o parte din timpul tau. Astazi insa, problema este cum sa imbunatatesti aceasta evaluare. Mai mult, ca un semn al evolutiei, la nivel international s-au creat o multime de instrumente de masurare a impactului social care sunt disponibile chiar si gratuit pentru acele organizatii care desfasoara activitati caritabile.
O multime de dificultati
O realitate a zilelor noastre este ca indiferent de economie, unele sectoare de activitate beneficiaza de un sprijin mai mare din partea autoritatilor statului in comparatie cu alte domenii de activitate. Ca atare, si activitatile si proiectele caritabile dezvoltate trebuie sa tina cont de aceasta situatie, tocmai pentru a interveni exact acolo unde impactul real este cel mai mare. Insa cu toate acestea, specialistii internationali afirma ca atunci cand vine vorba despre o masurare a rezultatelor “soft” – cum sunt crestera nivelui de fericire sau a increderii in sine – este vorba mai mult de aproximare decat de masurare concreta.
Un alt aspect deloc de neglijat este numarul foarte mare al metodologiilor ce pot fi folosite pentru a masura impactul social. In plus, multe dintre acestea urmaresc un proces similar de monitorizare a activitatilor de caritate: ce s-a facut, masurarea obiectivelor de atins si identificarea unei metode de testare a masurii in care publicul tinta a beneficiat de pe urma activitatii respective.
SROI, o cale batatorita, dar riscanta
Cea mai cunoscuta metoda ramane cea a indicatorului SROI (recuperarea investitiei sociale, un omolog al binecunoscutului ROI folosit de toate companiile cu activitati comerciale). Acesta reprezinta castigul in termeni financiari ai activitatii / proiectului de caritate. Insa si aici exista o disputa legata de faptul ca acest indicator aplica o valoare financiara la un impact social. Astfel, potrivit specialistilor, SROI permite compararea activitatilor caritabile din diferite sub-sectoare, ceea ce face foarte dificila masurarea impactului. In acelasi timp, metoda poate fi destul de periculoasa sau hai sa zicem riscanta, avand in vedere ca se compara lucruri foarte diferite. Mai mult decat atat, SROI le ofera organizatiilor care desfasoara activitati sau proiecte caritabile sa creada ca au rezolvat o problema, cand de fapt s-a facut doar un pas inainte spre rezolvarea acesteia.
Standardizarea rezultatelor
La nivel international, jucatorii care activeaza in zona activitatilor sau proiectelor caritabile nu folosesc acelasi sistem standard de masurare a rezultatelor. Iar in conditiile in care jucatorii masoara indicatori diferiti, este imposibil ca masurarea impactului social sa reflecte daca interventia in comunitate sa zicem, a unei organizatii, este mai buna decat a altei organizatii. Nu in ultimul rand, specialistii in domeniu considera ca masurarea impactului atunci cand programul sau proiectul a luat sfarsit este una dintre greselile cele mai des intalnite la nivel international. In schimb, ar trebui stabilite obiectivele de atins, si nu rezultatele.(A.D.)