În urmă cu 30 de ani, pe 1 octombrie 1992, în România avea loc un eveniment istoric – Michael Jackson, unul dintre cele mai cunoscute staruri ale mapamondului, concerta în fața a 70.000 de fani. După trei decenii, echipa de voluntari a Muzeului Abandonului a descoperit în documentele care acum sunt digitizate și adăugate în arhiva proiectului un fragment inestimabil de istorie – o coală roz de hârtie pe care echipa concertului susținut de Michael Jackson nota sumele donate chiar în culisele spectacolului, printr-o acțiune începută spontan printre oamenii din staff și echipa tehnică. Pe document sunt trecute cu creionul sumele pe care aceștia le aveau atunci în buzunare și pe care le-au donat pentru copiii abandonați ai României – 3929 USD, 889 lire, 460 lei, 28 mărci, 27 forinți, 21 coroane cehești.
„Un astfel de document nu are doar valoare istorică și documentară, ci este ca un portal în timp, el te proiectează într-un fragment de istorie: o lume, un context, o încărcătură emoțională. Acest document roz te face să vizualizezi brusc rumoarea celor 70.000 de oameni prezenți la concertul lui Michael Jackson, emoția publicului, concentrarea echipei… și apoi această hârtie care umbla printre membrii echipei tehnice. Parcurgerea documentului te face să îți imaginezi cum oamenii aceia, proveniți din diverse colțuri ale lumii, își goleau buzunarele și donau, fără discriminare, dolari, lire, mărci sau coroane. Un imbold de generozitate pentru niște copii pe care nu i-au cunoscut niciodată, dar a căror suferință rezonase până la ei, în spatele primei mari scene de spectacol ridicată în România după jumătate de secol de comunism, izolare și abandon. Aceasta este valoarea unui document de arhivă, nu îți spune doar o poveste, ci zeci de mici istorii personale. Documentele acestea te proiectează în timp și activează holograme complexe ale societății românești de acum câteva decenii”, ne spune Oana Drăgulinescu, fondator Muzeul Abandonului.
Documentul face parte din arhiva pusă la dispoziția Muzeului Abandonului pentru digitizare de către Fundația Romanian Angel Appeal (RAA). Iar procesul de arhivare digitală a peste 15.000 de itemi ai acestei colecții este posibil cu sprijinul AFCN – Administrația Fondului Cultural National și cu suportul unei minunate echipe de voluntari.
„De la prima vizită la RAA am fost uimită de numele pe care le regăseam în documente, adevărate simboluri ale istoriei recente ca Beatles, Elton John, Eric Clapton sau Michael Jackson. Deschideam cu inima bătând nebunește plicurile arhivei RAA, aproape amețită de valoarea documentară a acelor itemi. În timp ce erau opisate și arhivate cutiile cu documente am dat peste fabuloasă foaie roz, un fluturaș probabil dat din mână în mână în backstage-ul concertului lui Michael Jackson din timpul turneului Dangerous, de acum 30 de ani. În general, în arhivă e liniște, se aude doar sunetul scanării și voluntarii care notează cu atenție. Și deodată liniștea a fost spartă de un: „Oau! Uitați ce am găsit!” A fost un moment în care ne-am simțit ca niște arheologi care au descoperit un artefact de valoare inestimabilă”, declară Anca Niță, coordonator digitizare arhivă la Muzeul Abandonului.
Muzeul Abandonului, lansat în toamna anului trecut, este un amplu proiect memorial, dedicat uneia dintre cele mai contorsionate părți ale istoriei recente a României – cea a sutelor de mii de copii abandonați. Arhiva muzeului are ca scop reunirea, într-o arhivă digitală, a unor arhive personale și instituționale, deocamdată disparate, toate legate de instituționalizarea și dezinstituționalizarea copiilor din România comunistă și post-comunistă.
Artefactele digitale prezente în arhivă la acest moment, împreună cu arhivele donate de instituții și ONG-uri, se vor uni într-un demers impresionant și necesar în România – Harta Abandonului. Arhiva va atinge în curând un număr de 15.000 de itemi. Mapăm, astfel, pe o hartă digitală, fenomenul abandonului în România, recuperăm, documentăm și recunoaștem istoria invizibilă a abandonului instituțional din ultimii 50 de ani.
Procesul de digitizare și arhivare este derulat cu sprijinul studenților voluntari a patru facultăți din cadrul Universității din București: Facultatea de Științe Politice, Facultatea de Istorie, Facultatea de Litere și Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, sub coordonarea arhivistului principal al proiectului – Iris Șerban.