Articolul cu titlul din titlu a aparut ieri pe site-ul npr.org. (NPR, National Public Radio, este o organizatie profesionala media care deserveste peste 900 de statii radio din SUA). Articolul este semnat de Meghan Collins Sullivan, care, intelegem, a luat o finantare (Rosalynn Carter Fellowship for Mental Health Journalism), ca sa produca materiale jurnalistice calitative pe tema sanatatii mintale. Anyway, articolul incepe cu Ceausescu, cu „zecile de mii de copii abandonati, abuzati si neglijati (…)”. Dupa 22 de ani, conditiile sunt altele, adevarat, dar „numarul de copii aflati in ingrijirea statului, peste 70.000, este aproape acealasi ca in 1989”. Plus zecile de mii de pe strada. Legea adoptiei, apoi, bineinteles. Adoptiile interne au fost cum au fost (700-900 copii infiati anual), adoptiile internationale au fost interzise acum 10 ani (scandalurile legate de traficul de copii). Noua lege, intrata in vigoare in aprile, vrea sa usureze procedura de infiere. „Dar multi din domeniul protectiei copilului se indoiesc ca noua lege va putea imbunatati conditiile de viata ale acestor copii abandonati”. Bogdan Panait (Oficiul Roman pentru Adoptii) ii spune autoarei ca numarul de copii adoptati poate ajunge la 2000 pe an (probabil de la anul). Iar Bogdan Simion (SERA Romania) ii zice ca „sistemul nu protejeaza drepturile copilului; sistemul protejeaza drepturile parintilor”. SERA Romania, se precizeaza, „este unul din cei mai mari contributori financiari ai sistemului de protectie a copilului”. Mai departe, „cea mai mare schimbare din noua lege e aceea ca un copil este eligibil pentru adoptie daca timp de 1 an nu a existat nicio relatie parentala”. Cum definim relatia, se intreaba autoarea. Si-o intreaba pe Ramona Popa (Oficiul Roman pentru Adoptii). Sa existe contact cat de des si „depinde”… Finalul e al lui Ceausescu. Multe din problemele de azi de-atunci se trag.
Foto: Fundatia Sf. Dimitrie