Segmentul intreprinderilor sociale in Romania, ca de altfel si conceptul de economie sociala reprezinta la ora actuala mai mult un deziderat decat o realitate palpabila existenta.
Acestea fac primii pasi pe piata locala, desi exista o serie de initiative laudabile, multe ale unor ONG-uri in domenii precum integrarea in munca a persoanelor cu handicap, insertia sociala prin munca a unor persoane excluse, reciclare, productie si consum sustenabil. In plus, in timp ce in Romania cooperativele joaca un rol destul de mic in economie, in tarile din Uniunea Europeana acestea detin cote bune de piata in domenii cheie cum sunt agricultura, silvicultura, domeniul bancar, comertul, farmaciile si serviciile medicale.
La nivel international insa, specialistii vorbesc deja despre un asa numit sistem de marcare / etichetare pentru intreprinderile sociale, iar intrebarea cheie care se pune este daca un astfel de sistem i-ar motiva pe consumatori sa fie mai responsabili si ar atrage chiar investitii. Discutiile pe marginea intreprinderilor sociale si a rolului pe care acestea il vor juca in viitor se poarta la niveluri destul de mari. Comisarul Michel Barnier de exemplu, a pozitionat intreprinderile sociale la baza strategiei sale economice europene. Mai mult, Philippe Boulland, un membru francez al Parlamentului European din partea Partidului Popular European, este convins ca o etichetare de acest gen ar putea spori competitivitatea industriei europene prin faptul ca motiveaza consumatorii sa aiba un comportament de consum responsabil, ca ar putea atrage investitii si favoriza existenta unui model european de bunastare sociala.
Mai mult decat atat, Boulland intentioneaza sa obtina o finantare in valoare de pana la 5 milioane de euro pentru realizarea unui studiu de fezabilitate menit sa prezinte, printre altele, impactul unei marci asupra angajamentului luat de intreprinderi pentru diminuarea somajului si a saraciei. Desigur, acest sistem de etichetare ar urma sa fie facultativ, insa scepticii spun ca exista cel putin trei motive principale pentru care acest proiect este menit sa esueze.
Diferentierea
Proiectul pilot “se comporta” ca si cum nu ar exista nicio diferenta intre intreprinderile sociale si responsabilitatea sociala corporatista. Intreprinderile sociale trebuie sa aiba ca si prim obiectiv un scop social, in timp ce CSR-ul reprezinta o optiune de implicare a companiilor care au ca prim obiectiv declarat profitul.
Localizarea geografica
Initiativa propusa are la baza ideea ca intreprinderile sociale functioneaza sub forma unei activitati economice identice in orice tara din Europa. Doar ca realitatea contrazice aceasta ipoteza falsa. Daca de exemplu in Italia, intreprinderea sociala este adanc inradacinata in lunga istorie a miscarii cooperatiste, in Ungaria de pilda, cooperativa este indiscutabil asociata cu sistemul de cooperativizare fortata impus de regimul comunist.
Cererea
Studiile de caz de succes de etichetare precum Fairtrade (Comert echitabil) si alimente organice (organic food) au avut in spatele lor cererea existenta pe piata pentru astfel de produse, au fost apreciate de consumatori si au fost dezvoltate de catre specialisti. (A.D.)