Asociația MaiMultVerde a colectat în doar două săptămâni, cu sprijinul a 70 de voluntari din toată țara, peste 10 tone de deșeuri de pe malurile Dunării, în județul Giurgiu, în cele patru tabere de igienizare organizate în proiectul Pentru o Dunăre cu malurile curate.
În cadrul proiectului, asociația va amenaja până la sfârșitul anului primul traseu ecoturistic de natură și agrement din județul Giurgiu, între localitățile Slobozia, Oinacu, Giurgiu, Gostinu și Prundu numit Ecoruta Dunăreană, pe o distanță de 44 de km, însă este nevoie întâi de igienizarea traseului. Cu sprijinul voluntarilor, au fost parcurși aproximativ 25 de kilometri și colectați peste 2.400 de saci de deșeuri.
Este o zonă cu un imens potențial de exploatare pentru turism de natură și evenimente asociate conceptului ecoturistic care ar putea deveni un exemplu pentru tot cursul Dunării. Segmentul propus de Asociația MaiMultVerde pentru Ecoruta Dunăreană oferă posibilitatea explorării zonei atât pe apă cât și pe uscat, prin cicloturism, turism ecvestru, excursii de picior, plimbări cu caiacele, zone de campare, evenimente sportive, educative și culturale.
În ultimele două săptămâni, alături de voluntari, reprezentanți ai presei și ai administrațiilor locale, reprezentanții asociației au explorat acest traseu într-o serie de evenimente și tabere de igienizare, pentru a atrage atenția asupra potențialului natural și cultural al zonei, dar mai ales asupra provocărilor cu care se confruntă, în special legate de deșeurile abandonate.
„În momentul de față nu este clar ce autoritate este responsabilă cu salubrizarea malurilor Dunării iar această situație trebuie rezolvată urgent. Salubrizarea apelor și a malurilor trebuie să fie considerată o problemă de interes național și nu lăsată doar în grijă autorităților riverane apelor, care de cele mai multe ori nu au resursele și nici capacitatea să o facă. Lipsa infrastructurii de colectare a deșeurilor, precum și slaba informare a populației cu privire la managementul deșeurilor conduc la depozitarea deșeurilor pe malurile nesupravegheate ale Dunării. Acestea trebuie folosite sustenabil, pentru ecoturism, să aducă beneficii atât comunității locale cât și biodiversității profund afectate de poluarea necontrolată cu deșeuri”, subliniază Loredana Pană, expert advocacy în cadrul proiectului „Pentru o Dunăre cu malurile curate”.
Alte 700 de kg de deșeuri au fost colectate în luna aprilie a acestui an de pe malurile Canalului Cama din Giurgiu, locul unde Asociația MaiMultVerde a înființat în urmă cu doi ani prima pădure comunitară din România. Pădurea Comunitară Cama, parte din Ecoruta Dunăreană, promovează patrimoniul natural existent, oferit de poziția geografică a orașului Giurgiu și de proximitatea Dunării și a zonelor naturale protejate. Locul va deveni un pol important de petrecere a timpului liber pentru giurgiuveni, dar și spațiu de educație de mediu în natură.
Ecoruta Dunăreană: Scurtă prezentare
Traseul propus pentru Ecoruta Dunăreană este bogat în resurse turistice: pentru iubitorii de natură, zona oferă o listă atractivă de specii și poate deveni loc pentru birdwatching și observarea faunei și florei specifice Dunării. De-a lungul traseului se află mai multe arii naturale protejate, cu peste 300 de specii de floră și cu o faună deosebit de bogată, cu specii foarte importante de nevertebrate, păsări, reptile, amfibieni și mamifere.
„Aceste zone naturale prezintă un mare potențial de valorificare pe principiile ecoturismului prin activități specifice care pot genera beneficii atât operatorilor de servicii ecoturistice, turiștilor cât și comunităților locale. Ecoruta Dunăreană propusă în acest proiect va deveni un exemplu de bună practică, replicabil și de interes pentru consumatorii de ecoturism de-a lungul Dunării”, spune Loredana Pană.
Dacă în ceea ce privește orașul Giurgiu, există un interes din punct de vedere turistic, cu precădere concentrat pe faleză și port unde sunt amplasate câteva restaurante, pentru celelalte localități nu există un interes turistic orientat direct spre obiectivele de patrimoniu natural sau cultural locale.
Din punct de vedere cultural, există mai multe puncte de interes, necunoscute însă publicului larg și nesemnalizate, cum ar fi ruinele cetății lui Mircea cel Bătrân de la Giurgiu sau ansamblul de cazemate de la Slobozia.
De asemenea, pentru iubitorii de gastronomie locală, pot fi revitalizate câteva tradiții culinare, precum plăcintele dulangaci specifice spațiului cultural româno-bulgar riveran Dunării, salatele de ardei sau vinete coapte pe jar sau ciorba de gâscă.
Spațiul de plajă din localitatea Gostinu este o destinație de week-end căutată de turiști, însă neexistând spații amenajate pentru colectarea deșeurilor, locul a devenit puternic generator de deșeuri, zonele de pădure și zonele de vegetație de pe plajă fiind tranformate în depozite ilegale de gunoi.