Rezultatele Indexului Sustenabilitatii Organizatiilor Societatii Civile (OSC) 2015 arata ca romanii au donat mai mult catre organizatiile neguvernamentale in 2015, iar bugetele investite de companii in proiectele ONG-urilor au fost in usoara crestere.
Studiul urmareste contextul general propice pentru societatea civila, cu accent pe cadrul legal, capacitatea organizationala, sustenabilitatea financiara, pe advocacy, furnizarea de servicii, pe infrastructura si imaginea publica.
Studiul arata ca organizatiile neguvernamentale contesta transparenta institutiilor publice. Violeta Alexandru, Ministerul pentru Consultare Publica si Dialog Civic, prezenta la dezbatere, a declarant ca “in anul 2015 societatea civila simtea ca nu prea comunica suficient cu guvernarea, indiferent de ce culoare politica era, intre institutiile publice si societatea civila nu exista incredere sau incredere in pricipiile bunei guvernari. Sper totusi ca raportul de anul viitor sa arate un progres si o incredereaca se lucreaza la transparenta.”
Potrivit Agerpres, ministrul a propus o solutie pentru sustinerea demersurilor de transparentizare si anti-coruptie: “Am propus Ministerului Fondurilor Europene sa ia in considerare alocarea unui procent din fondurile aferente asistentei tehnice pentru programul operational 2014-2020 pentru organizatii neguvernamentale specializate in activitati de transparenta, integritate publica si anticoruptie. Cred ca alocarea unui procent din asistenta tehnica pentru organizatiile specializate in acest domeniu la dimensiunea capacitatii sectorului neguvernamental va aduce un beneficiu enorm Romaniei, in sensul ca organizatiile, avand expertiza, se vor uita la integritatea alocarii fondurilor, la modul in care realmente cheltuim pentru a produce niste rezultate, vor avea grija sa vegheze ca aceste rezultate sa fie durabile”.
Sustenabilitatea OSC a ramas constanta pe parcursul anului. Stimulentele fiscale pentru sponsorizari s-au imbunatatit, organizatiile si-au diversificat serviciile oferite si grupurile civice informale s-au consolidat. OSC s-au angajat in campanii de lobby si advocacy foarte eficiente, dar cooperarea dintre sectoare a fost limitata de lipsa de transparenta a guvernului. Sustinerea guvernamentala pentru serviciile sociale furnizate de OSC a scazut. In plus, initiativele organizatiilor au fost descurajate si de doua situatii de abuz al institutiilor statului, iar acuzatiile ca OSC actioneaza ca agenti straini s-au indesit in media la finalul anului.
Un nou cod fiscal a fost realizat in 2015, intrand in vigoare la inceputul anului urmator. Acesta mareste sumele pe care companiile le pot scadea din taxele datorate in cazul in care fac sponsorizari: pana la 20% din impozitul pe profit datorat, maxim 0,5% din cifra de afaceri. In varianta anterioara a codului, aceasta valoare era limitata la 0,3% din cifra de afaceri.
Grupurile civice informale devin actori foarte vizibili in societatea civila romaneasca. Protestele din noiembrie au scos in evidenta o distinctie din ce in ce mai clara intre societatea civila institutionalizata si grupurile informale de cetateni cu atitudini civice. Un studiu realizat in 2015 de catre Fundatia pentru o Societate Deschisa a identificat cel putin 513 grupuri civice informale care au actionat pentru schimbare sociala in ultimii opt ani.
In timp ce sprijinul statului pentru societatea civila este foarte variabil, OSC incearca sa se bazeze pe atragerea de finantari private. In urma reducerilor bugetare din anii anteriori, in 2015 companiile private si-au marit bugetele de CSR.
Si donatiile individuale au crescut. Peste 2,5 milioane de dolari au fost stransi prin donatii SMS gestionate de donatie.ro, o platforma online de strangere de fonduri pentru OSC, intre mai 2014 si finele lui 2015. Potrivit World Giving Index 2015, 24% dintre respondentii romani au facut donatii in 2014, comparativ cu 21% in anul anterior. In general, organizatiile care activeaza in domeniile social, educational sau sanatate atrag donatii mai usor decat organizatiile watchdog sau cele din zona drepturilor omului, democratie sau participare civica.
Indexul pentru Europa Centrala si de Est si Eurasia urmareste progresul societatii civile in 24 de tari din regiune, fiind realizat de Agentia pentru Dezvoltare Internationala a Statelor Unite impreuna cu parteneri din fiecare tara analizata. In Romania, studiul este coordonat de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile. Acum, la a nouasprezecea editie, raportul descrie si evalueaza dezvoltarea societatii civile din fiecare tara si la nivelul regiunii ca intreg. (A.D.).