Peste 70 de organizații cu experiență, expertiză și reprezentativitate în domenii precum social, educație, sănătate, ocupare, locuire solicită printr-o scrisoare deschisă Guvernului României, Parlamentului României și Administrației Prezidențiale să fie consultate în mod real în procesul de planificare, realizare și implementare a Planului Național de Relansare și Reziliență.
Planul va stabili măsurile pe care România le va lua pentru a depăși criza COVID-19 cu ajutorul finanțărilor venite de la Uniunea Europeană prin Facilitatea de Redresare și Reziliență (FRR) și va fi prezentat astăzi, 26 noiembrie, de către Guvernul României.
Organizațiile semnatare solicită autorităților ca Planul Național de Relansare și Reziliență să includă cu prioritate măsuri pentru persoanele din categorii vulnerabile, să acorde o atenție sporită riscului educațional în special în rândul copiilor și tinerilor din medii defavorizate și să ia în considerare datele concrete furnizate recent de Harta IRSE și instrumentele aferente și Raportul de bunăstare a copilului în mediul rural. Acestea evidențiază zonele cu risc social și educațional crescut și trebuie să stea la baza politicilor sociale fundamentate pe principiul alocării resurselor acolo unde este cea mai mare nevoie.
Organizațiile societății civile semnatare solicită:
- Să asigurați organizarea unui proces deschis și participativ de consultare a societății civile cu privire la modul de alocare a fondurilor pentru sprijinirea grupurilor de persoane afectate direct de pandemie, în special cu ajutorul serviciilor sociale și a serviciilor furnizate în regim integrat (social – educație – sănătate – ocupare – locuire – sprijin pentru viață decentă sau viață independentă) în comunitățile defavorizate. Este vital ca în toate statele europene, fondurile alocate pentru investiții în infrastructură și în producția economică să meargă mână în mână cu susținerea oamenilor.
- Știm unde, Știm câți, Știm cu exactitate ce nevoi au și Știm cum să intervenim – în procesul de elaborare a politicilor, programelor referitoare la copiii și tineri din grupuri dezavantajate, vă rugăm să utilizați datele concrete furnizate de Harta IRSE și instrumentele aferente și Raportul de bunăstare a copilului în mediul rural. Acestea evidențiază zonele cu risc social și educațional crescut și trebuie să stea la baza politicilor sociale fundamentate pe principiul alocării resurselor acolo unde este cea mai mare nevoie.
- Solicităm o atenție sporită pentru sprijinirea și debirocratizarea accesului la serviciile sociale pentru persoanele cele mai afectate de criza economica si sanitara. Criza sanitară a arătat, în numeroase localități din țară, că autoritățile publice nu au reușit să gestioneze situațiile de urgență fără sprijinul organizațiilor neguvernamentale și al voluntarilor, inclusiv în sistemul sanitar. Facilitarea accesului la servicii sociale asigurate de autoritățile publice este vital pentru toate persoanele aflate în nevoie, în aceste vremuri.
- Solicităm crearea unui fond pentru locuințe publice din resursele Planului Național de Relansare și Reziliență, din care să se construiască noi locuințe sociale și, de asemenea, să se renoveze clădiri goale aflate în proprietatea statului, care pot fi convertite în clădiri de locuințe sociale (locuințe publice care rămân permanent în proprietatea administrațiilor locale). Astfel, Guvernul va putea susține autoritățile publice locale în efortul lor de a crește fondul locativ public în funcție de nevoile reale din teren, conform studiilor și evaluărilor realizate în anii anteriori prin Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (anterior MDRAP).
- Solicităm respectarea dreptului la viață și sănătate al copiilor, prin inițierea și implementarea unor măsuri urgente, cum ar fi: demararea unui plan național de screening al stării de sănătate a copiilor în primii 6 ani de viață și apoi, în mod regulat, în cadrul școlii, pentru detectarea, prevenirea și tratarea timpurie a problemelor de sănătate; extinderea secțiilor de terapie intensivă neonatală în maternitățile de grad III (prin suplimentarea infrastructurii, a numărului de paturi și a personalului, dar și prin înnoirea și completarea echipamentelor medicale) și dotarea acestora cu unități adecvate de transport neonatal; înființarea unor centre de excelență în patologii deficitare (cum ar fi chirurgia cardiovasculară pediatrică, neurochirurgia pediatrică sau urologia) și în domeniul îngrijirii prenatale.