A șaptea ediție a Conferinței naționale „Bune practici pentru o bătrânețe frumoasă”, organizată de Fundația Regală Margareta a României, a reunit vineri, 29 septembrie, la Teatrul Național ”I. L. Caragiale” din București, specialiști din sfera publică, privată și socială, care au prezentat situația reală, au identificat trendurile și au adus soluții inovative și eficiente pentru îmbunătățirea vieții seniorilor din România.
La eveniment au fost prezenți peste 120 de oameni implicați în proiecte de susținere a seniorilor, reprezentanți ai sectorului privat și public, organizații neguvernamentale și platforme naționale sau internaționale care lucrează cu seniori, profesioniști din domeniul responsabilității sociale ai companiilor, precum și seniori care pot fi o sursă de inspirație prin mentalitatea și atitudinea lor pozitivă.
În deschiderea evenimentului, Alteța Sa Regală Principesa Sofia, membru în board-ul Fundației Regale, a amintit că în România trăiesc peste 3,7 milioane de seniori, iar mai mult de un sfert dintre ei sunt singuri.
„Astăzi, doresc să îmi arăt aprecierea și respectul față de acești oameni a căror experiență valoroasă aduce beneficii atât generației actuale, cât și celor viitoare. Înțelegerea valorii seniorilor, a nevoilor lor și oferirea de oportunități pentru a rămâne activi și a contribui la diminuarea singurătății, este obligația noastră față de ei. Suferința și abuzurile la adresa seniorilor în căminele sociale sunt complet inacceptabile și intolerabile. Acest lucru trebuie să înceteze! Este momentul pentru un nou început, pentru a preveni ca acest lucru să se mai întâmple vreodată. Vă felicit din toată inima pentru puterea cu care vă adaptați vremurilor în continuă schimbare. Vă sunt foarte recunoscătoare și vă mulțumesc pentru tot ceea ce faceți pentru seniorii din țara noastră, pentru ca ei să aibă o viață demnă”, a mai transmis Alteța Sa Regală.
Vârstnicii României – statistici și căi de urmat
Despre calea de urmat de către România în domeniul îngrijirii de lungă durată pentru vârstnici, a menționat Anna Akhalkatsi, Manager de Țară pentru România şi Ungaria, Banca Mondială.
„Cum să ne asigurăm că toate persoanele vârstnice din România au un trai decent și în demnitate, exercitându-și autonomia și opțiunea de a alege? Asta este ceea ce Strategia Națională de îngrijire pe termen lung își propune să adreseze în perioada 2023-2030. Ne bucurăm că în cadrul Băncii Mondiale am putut sprijini cu analize și asistență tehnică elaborarea acestei strategii. Pentru a transforma Strategia în realitate, sunt necesare măsuri în cinci arii prioritare: (I) alocare financiară mai mare și mai bine direcționată în funcție de nevoi; (II) dezvoltarea de programe bazate pe centre și servicii în comunitate; (III) un număr mai mare de lucrători în domeniu și mai bine pregătiți; (IV) îmbunătățirea și extinderea infrastructurii pentru recuperare și reabilitare; și (V) introducerea și aplicarea standardelor de calitate, precum și a unor măsuri de evaluare și control al calității, pentru a crește gradul de responsabilizare și a preveni abuzurile și neglijența”, a punctat Anna Akhalkatsi.
Situația persoanelor vârstnice în acest moment care au nevoie de îngrijire, prioritățile și principalele direcții de acțiune ale Ministerului Muncii și Solidarității Sociale pentru acoperirea nevoilor de îngrijire, dar și îmbunătățirea serviciilor sociale dedicate vârstnicilor, posibilitățile de finanțare, dar și provocările din domeniul vast al serviciilor sociale au fost prezentate de Elena Dobre – Director Direcția Politici Servicii Sociale din cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.
„Nevoia de îngrijire a persoanelor vârstnice este foarte mare, iar serviciile sociale pentru persoanele vârstnice sunt insuficiente și, poate, la o calitate îndoielnică uneori, după cum am văzut cu toții. Astfel că, una dintre prioritățile Ministerului Muncii este tocmai aceea de a îmbunătăți această situație, de a veni cu niste măsuri care să susțină persoana vârstnică, având în vedere faptul că, așa cum studiile și analizele pe care le avem la nivelul ministerului au arătat, are nevoie de sprijin, are nevoie de servicii sociale adecvate nevoilor. Prin urmare, una dintre prioritățile ministerului este aceea de a îmbunătăți sistemul de îngrijire a persoanei vârstnice în România. În acest sens ministerul a colaborat și mai colaborează încă, în baza unui acord cu Banca Mondială, pentru a duce la bun sfârșit această reformă dedicată persoanelor vârstnice, dedicată îngrijirii de lungă durată și promovării îmbătrânirii active a persoanelor vârstnice”, a afirmat Elena Dobre.
Despre rolul asistentului social în serviciile pentru vârstnici, a vorbit Doru Buzducea, Decan al Facultății de Sociologie și Asistență Socială.
„Statisticile ne arată că asistența socială este profesia cu cea mai mare rată de creștere la nivel internațional. Guvernele lumii, precum și organismele internaționale, vorbesc despre rentabilitatea economică a asistenței sociale (scade rata violenței, a criminalității, șomajului și abandonului școlar), despre nevoia de asistenți sociali, despre dedicarea celor care au ales să urmeze această profesie, precum și despre impactul pozitiv pe care asistenții sociali îl au în viețile celor pe care îi deservesc. Profesia de asistent social se află în expansiune întrucât și-a dovedit eficiența. Asistența socială nu este o consumatoare de resurse, dimpotrivă aduce beneficii sociale și economice comunităților locale care au înțeles acest fapt și care investesc în dezvoltarea resursei umane din domeniul serviciilor sociale”, a declarat a vorbit Doru Buzducea.
Iar despre drepturile persoanelor vârstnice, între discurs și realitate, a menționat Mariana Oancea, Coordonator al Asociației 4Change și al Federației SenioriNET.
O viață mai bună pentru seniorii vulnerabili
Părintele Ionuț Tutea, Consilier eparhial la Sectorul Social-Filantropic și Misionar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a vorbit despre preocuparea Bisericii Ortodoxe Române referitor la oferirea serviciilor de specialitate persoanelor vârstnice, despre noi forme și metode pastorale care să se apropie și mai mult de nevoile și așteptările persoanelor vârstnice.
„Credem că cel mai important aspect atunci când vorbim de îngrijirea persoanelor vârstnice, este ca acestea să fie în continuare valorizate, îngrijite, asistate în comunitate, în spațiul în care și-au dus viața. Îngrijirea la domiciliu este, în ceea ce ne privește, o prioritate zero, pentru că îngrijirea în centre specializate de asistență – am reușit să punem la punct și câteva astfel de centre – reprezintă o alternativă mai puțin dorită. Chiar de anul acesta am început să lucrăm sistematic la constituirea unei astfel de rețele”, a precizat Părintele Tutea.
Perspectiva psihologului privind provocările și resursele în îngrijirea seniorilor în centrele rezidențiale a fost adusă de Iuliana Bucelea, psiholog specialist în cadrul Centrului pentru persoane vârstnice Constanța. Despre îmbătrânirea cu demnitate și îngrijirea la domiciliu a făcut precizări Nicoleta Palcu, Director al Direcției pentru persoane vârstnice al Asociației Caritas Blaj. Bune practici de asistență asigurată de organizații neguvernamentale la nivel național au fost oferite de Sorin Marinescu, Coordonator al programului Fondul pentru Vârstnici derulat de Fundația Regală. Iar Ioana Ioancio, medic primar Geriatrie și Gerontologie la Enayati Hospital, a furnizat informații privind deficitul cognitiv lejer (uitarea) din perspectiva îmbătrânirii cerebrale la pacientul vârstnic.
Oportunități de îmbătrânire activă
În panel-ul 3 dedicat oportunităților de îmbătrânire activă, Jolana Hájková, manager al programului de educație digitală pentru seniori Digital Odyssey al Fundației Vodafone din Cehia, a împărtășit experiența seniorilor din Cehia în lumea digitală. Audiența a aflat despre importanța unui astfel de proiect în dezvoltarea abilităților digitale ale seniorilor, astfel încât aceștia să facă față mai ușor lumii de azi, să aibă acces la servicii esențiale pentru ei, să rămână conectați, nu izolați, față de cei din jur.
În acest context, Mugurel Mărgărit, Director executiv al Fundației Regale și moderator al evenimentului, a precizat, în premieră, că un program asemănător de educație digitală pentru seniorii din România este în pregătire de care Fundația Regală, alături de Fundația Vodafone România, partener de mai bine de 8 ani al programului Telefonul Vârstnicului.
Excluziunea socială a vârstnicilor și implicațiile asupra politicilor sociale prezentată de cercetătorul științific Iuliana Precupețu, activități intergeneraționale și bune practici la Centrele Generații – program derulat de Fundația Regală la nivel național – aduse în atenția audienței de Gabriela Mateiu, Director executiv Fundația Yana Bacău sau activități de socializare și petrecere a timpului în centrele de zi pentru varstnici mentionate de Diana Rus Schupler, Coordonator Centru de zi pentru varstnici Satu Mare, au întregit panelul privind inițiativele de îmbătrânire activă.
Relevant la orice vârstă
Doamna Roza Budău, în vârstă de 71 ani, voluntar senior la Centrul Generații de la Fundația Yana din Bacău, a inspirat prin puterea exemplului că putem fi relevanți la orice vârstă.
Sunt Roza Budău, o „tânără” de aproape 71 de ani (dacă s-ar inversa cifrele), mamă a unsprezece copii, bunică a doisprezece nepoți și voluntar la Fundația YANA de 4 ani. În tinerețe, nu am avut mai niciodată vreun moment de răgaz, creșterea copiilor și asigurarea zilei de mâine ocupându-mi nu doar timpul, ci și gândurile. Copiii au crescut și fiecare și-a urmat visele și idealurile. S-au împrăștiat în țară și peste hotare și au apărut momentele de liniște și de singurătate în doi. Îmi lipseau copiii și nepoții și am descoperit, puțin câte puțin că sunt și alți copii în jurul meu care ar putea învăța câte ceva din experiența mea de viață. Când am fost invitată să devin voluntar la Fundația YANA am crezut că este o glumă. Apoi gluma a devenit serioasă și m-am trezit dintr-o dată înconjurată de copii, bunica din mine ieșind la iveală instantaneu. Parcă mi-a crescut familia pe loc. Pentru mine a fost și este nemaipomenit faptul că pot da mai departe lucruri care m-au ajutat pe mine și familia să trăim cu o anumită decență. Nu par lucruri mari, la prima vedere, însă faptul de a-i învăța să coase un nasture, să folosească o mașină de cusut pentru a-și confecționa anumite lucruri, pot prinde foarte bine în viață. atâta vreme cât merg cu sufletul plin de emoție și drag la voluntariat, viața mea capătă mult mai mult sens. Nu doar că mă simt utilă, ci însuși faptul că aș putea ajuta să deschid vreunui copil un orizont spre care să viseze, îmi dă bucurie.
Topul nevoilor vârstnicilor din România
În cadrul conferinței a fost lansat și prezentat audienței de Roxana Molocea, coordonatorul programului Telefonul Vârstnicului, Topul nevoilor vârstnicilor din România și soluțiile oferite acestora, material realizat pe baza datelor colectate prin serviciul social licențiat Telefonul Vârstnicului în cei 8 ani de funcționare și a celor 90.674 de convorbiri telefonice.
Potrivit datelor culese în perioada octombrie 2015 – septembrie 2023, dintre cei cu 16.765 seniori apelanți unici, 6.657 au sunat pentru a obține informații utile și actualizate, cele mai multe persoane fiind din București (2.203), iar cele mai puține din Banat (264) și Dobrogea (272). Pentru 5.144 dintre seniorii care au apelat pentru prima dată, nevoia de îngrijire și sprijin în raport cu gradul de dependență i-a determinat să sune la Telefonul Vârstnicului, cei mai mulți dintre seniori căutând soluții pentru îngrijire la domiciliu. 3.034 seniori au exprimat nevoia de sprijin financiar și material, cei mai mulți dintre ei fiind din București și zona Moldovei. 1.591 aveau nevoie de sprijin emoțional, iar 942 nevoia de a fi activ și de participare socială la vârsta a treia.
Din totalul seniorilor care au sunat pentru prima dată în acești ani, 50% locuiesc singuri, iar 29% dintre ei au vârsta între 70 și 80 de ani.
Soluțiile oferite seniorilor la Telefonul Vârstnicului
Vârstnicii care aveau nevoie de informații utile au primit informații practice, utile și actualizate, precum numere de contact, adrese, proceduri, informații cu caracter general, dar și direcționări spre resurse existente în comunitățile locale. Cei care aveau nevoie de îngrijire și sprijin practic au aflat din partea echipei de asistenți sociali ai Telefonului Vârstnicului informații despre serviciile funcționale, referințe despre cămine pentru vârstnici și proceduri de instituționalizare și resursele disponibile în comunitate, precum și recomandări privind instituții care oferă îngrijiri medicale specializate la domiciliu. Seniorii cu dificultăți materiale sau financiare au fost îndrumați spre servicii de asistență socială din comunitate, operate de DGAS-uri sau ONG-uri, pentru a beneficia de un ajutor particularizat și constant. Prin programul Telefonul Vârstnicului, vârstnici din țară, cu situație materială dificilă, au primit tichete sociale. Ca răspuns la problema singurătății, seniorii au fost îndrumați către serviciul de reapelare săptămânală din cadrul proiectului sau de consiliere psihologică prin telefon sau direcționați către cluburi de seniori din comunitatea lor sau către organizații și asociații care să le permită interacțiune. Persoanele vârstnice care vor să rămână active și la vârsta a treia au fost încurajate să participe la acțiuni de voluntariat, sau activități organizate în cluburile de seniori sau să fie voluntari la Centrele Generații, un program național al Fundației Regale.
Telefonul Vârstnicului poate fi contactat gratuit la 0800 460 001, de luni până vineri între orele 08.00 – 20.00 și sâmbăta între 08:00 – 16:00.
În același cadru, în foaier și în Sala Media a fost expusă colecția de lucrări de arte vizuale Jurnal de Viață, realizată de tineri artiști din programul Tinere Talente, care are la bază reprezentarea simbolistică a senectuții, pornind de la poveștile de viață ale seniorilor, precum și instantanee fotografice surprinse în cadrul Centrelor Generații din țară, unde seniorii sunt voluntari pentru copiii din familii defavorizate.
Seara, în prezenţa Alteţei Sale Regale Principesa Sofia, Fundația Regală a organizat un recital de muzică clasică dedicat exclusiv seniorilor sprijiniţi prin proiectele sociale ale Fundaţiei şi ale altor cinci organizaţii din Bucureşti, susţinut de bursierii programului Tinere Talente, Sala Media fiind ocupată în totalitate.
Anul acesta conferinţa a fost avizată ca program de formare profesională continuă de către Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali, iar asistenţii sociali înscrişi în colegiu primesc două credite profesionale.