În statele cu venituri mari, doar 2% din stimulentele fiscale acordate au fost alocate în mod specific sprijinirii copiilor în primul val al pandemiei de COVID-19; este nevoie urgentă de un echilibru mai bun al acestor alocări care să aducă sprijin direct copiilor
Conform estimărilor, sărăcia în rândul copiilor va rămâne peste nivelurile de dinaintea pandemiei de COVID pentru o perioadă de cel puțin cinci ani în statele cu venituri mari. Totuși, doar 2% din sprijinul acordat de guvern cu scopul de a ușura povara financiară în statele OCDE și UE a fost destinat susținerii copiilor și familiilor cu copii în primul val al pandemiei, conform unui nou raport UNICEF.
Susținerea familiilor și copiilor dincolo de COVID-19: Protecția socială în statele cu venituri mari – raportul elaborat de Biroul pentru Cercetare al UNICEF – Innocenti – arată felul în care impactul social și economic al pandemiei i-a afectat pe copii, care au fost măsurile inițiale ale guvernelor pentru a gestiona criza și cum pot fi optimizate viitoarele politici pentru a-i susține mai mult pe copii.
„Sprijinul financiar alocat copiilor și familiilor nu a fost pe măsura efectelor negative provocate de pandemie și nici pe măsura duratei consecințelor crizei asupra celor mai tineri cetățeni ai acestor țări. Deschiderea restaurantelor, barurilor și sălilor de întreținere fizică a avut prioritate în detrimentul deschiderii școlilor și grădinițelor, precum și sprijinul financiar pentru firme în locul susținerii familiilor cu copii. Pe măsură ce al doilea val al pandemiei de COVID-19 se întețește, este nevoie de stabilirea unui echilibru mai bun”, a spus Gunilla Olsson, Director al Biroului pentru Cercetare UNICEF-Innocenti.
O sumă fără precedent de 14,9 trilioane de dolari a fost alocată pentru punerea în aplicare a măsurilor împotriva COVID-19 de către statele cu venituri mari începând cu luna februarie până la finalul lunii iulie 2020, din care, aproximativ 80% a fost alocată stimulentelor financiare acordate sau direcționate către companii, arată raportul. Deși este un punct esențial al măsurilor împotriva crizei, sprijinul acordat mediului de afaceri îi va exclude în mod inevitabil pe copiii cei mai dezavantajați și pe familiile lor, ceea ce înseamnă că persoanele cele mai vulnerabili vor fi cel mai puternic afectate.
Aproximativ o treime din statele OCDE și UE incluse în raport nu au implementat niciun set de politici specifice sprijinirii copiilor în măsurile luate împotriva primului val al pandemiei. Majoritatea statelor care au investit în intervențiile dedicate protecției sociale a copiilor și familiilor, inclusiv în îngrijirea și alimentația copiilor și în alocațiile familiale, au acordat aceste stimulente pentru o medie de trei luni. Sprijinul de scurtă durată este absolut insuficient pentru durata estimată a acestei crize și pentru a aborda sărăcia în rândul copiilor pe termen lung, arată raportul.
„Îndemnăm guvernele să sporească măsurile de protecție socială destinate copiilor, odată cu sprijinul alocat firmelor. Politicile care se axează mai mult pe sprijinul familiilor trebuie să includă o combinație de venituri necondiționate pentru familiile cele mai sărace, alocații pentru hrană, pentru îngrijirea copiilor și pentru utilități, derogări de la plata chiriei sau a ipotecii oferite pe termen lung pentru a le putea oferi familiilor baza necesară pentru a-și reveni în urma crizei”, a declarat Olsson.
Raportul oferă îndrumări pentru identificarea unui echilibru mai bun pentru a putea răspunde atât nevoilor familiilor care cresc copii, cât și necesității de a sprijini companiile, inclusiv strategii necesare pentru a proteja copiii și familiile împotriva efectelor continue ale celui de-al doilea val al pandemiei de COVID-19:
- Reechilibrarea stimulentelor fiscale actuale pentru a permite creșterea cheltuielilor dedicate protecției sociale, conform dovezilor privind tipul de protecție de care au nevoie copiii pe durata crizelor. Costurile publice și private generate de deteriorarea actuală a condițiilor de trai în rândul copiilor vor fi de lungă durată și ridicate, pe măsură ce o cerere mai mare de intervenții sociale sporite va urma în perioada următoare.
- Mai precis, relaxarea criteriilor de eligibilitate pentru politicile familiale existente, inclusiv condițiile de lucru, contribuțiile sociale și cele privind locuința, pentru a le permite tuturor familiilor vulnerabile cu copii, de exemplu, gospodăriilor fără locuri de muncă, celor în pragul sărăciei și celor deveniți recent migranți, să acceseze beneficii în această perioadă.
- Diversificarea măsurilor de protecție socială pentru a acoperi nevoile copiilor și familiilor acestora pe durata pandemiei de COVID-19, inclusiv sprijin pentru venituri, alimentația la școală și/sau servicii alternative, îngrijirea copiilor, servicii de sănătate și derogări de la plata utilităților, a chiriei și/sau a ipotecilor.
- Pe măsură ce țările se pregătesc pentru un viitor post-COVID-19, trebuie să se asigure că măsurile de refacere au la bază politici familiale incluzive elaborate țintit, pentru a proteja copiii împotriva sărăciei și pentru a crește bunăstarea copiilor.
- Sprijinul continuu acordat firmelor poate include condiții, pentru a promova investirea fondurilor publice în mod echitabil și favorabil familiilor – de exemplu, pentru reglementarea condițiilor de concediu și de lucru pentru părinți, opțiuni care până acum au fost utilizate prea puțin în pachetele de stimulente fiscale.
- Protejarea beneficiilor și serviciilor actuale dedicate copilului și familiei împotriva măsurilor de austeritate, care, sunt cunoscute ca vectori care sporesc violența, conduc la pierderea locuințelor, la deteriorarea sănătății și la instituționalizarea copiilor.
În cele din urmă, consolidarea pe termen lung a sistemelor de protecție socială și a politicilor favorabile copilului și familiei care previn sărăcia, pentru a maximiza progresele către realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și sporirea rezilienței pentru șocurile viitoare.