Fundația Regală Margareta a României și Enayati Medical City au sărbătorit împreună Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, prin organizarea conferinței naționale „Bune practici pentru o bătrânețe frumoasă”, transmisă online pe 30 septembrie 2021.
Evenimentul a adus împreună speakeri naționali și internaționali și participanți specialiști în domeniul senectuții, dornici să împărtășească și să afle cele mai noi soluții prin care viața celor 3,8 milioane de seniori ai României poate deveni mai bună. Fenomenul de îmbătrânire a populației este în continuă creștere, astfel că indicele de îmbătrânirea demografică a ajuns la 123,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere în ianuarie 2021.
Conferința națională „Bune practici pentru o bătrânețe frumoasă”, aflată la a V-a ediție, este un eveniment unic în domeniul senectuții în România și vizează creșterea calității vieții seniorilor, în prezent și în viitor. Temele dezbătute au inclus statistici actuale și tendințe privind seniorii României, informații despre serviciile de asistență destinate lor, standardele legale și cele dezirabile în centrele rezidențiale, incluziunea seniorilor în lumea digitală, oportunități de participare și de implicare în comunitate a persoanelor în vârstă.
Conferința a fost deschisă cu mesajul Majestății Sale Margareta, președinte al Fundației Regale Margareta a României, care și-a exprimat dorința ca vârstnicii să fie respectați și apreciați, iar experiența lor să fie valorificată.
Prezentă la eveniment în calitate de speaker, Raluca Turcan, Ministrul Muncii și Protecției Sociale, a prezentat strategia națională care vizează această categorie vulnerabilă.
Artistul Ovidiu Lipan Țăndărică, un senior de succes, a vorbit despre cum poți să te menții permanent tânăr și relevant și a susținut un mini-recital la pian.
Experți care activează în sfera publică, socială și medicală au adus în atenția publicului cele mai noi informații din domeniul senectuții și modelele unor practici sau proiecte de succes:
- Liz Roche, Director executiv, Vodafone Foundation Irlanda;
- Lăcrămioara Corcheș, Director General, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale;
- Wargha Enayati – fondator al RPS Regina Maria și Enayati Medical City;
- Univ. Dr. Dan Petre, sociology si managing partner al D&D Research;
- Măriuca Ivan, Director General Crucea Galbenă;
- Mihai Peca, Trainer ECDL România;
- Roxana Molocea, coordonator al liniei naționale Telefonul Vârstnicului;
- Cătălin Dinu, Director executiv Asociația Niciodată Singur;
- Dr. Alexandra Dumitru, medic Enayati Medical Center;
- Anca Godini, coordonator al programului național Centrele Generații;
- Andreea Teodorescu, Asociația Magic Seniors.
În cadrul conferinței, a fost lansat studiul Topul nevoilor vârstnicilor din România și soluțiile oferite acestora, realizat prin prelucarea datelor colectate la Telefonul Vârstnicului. Singura linie telefonică națională, gratuită și confidențială, dedicată seniorilor este operată de Fundația Regală Margareta a României și a fost lansată în septembrie 2015 cu sprijinul Fundației Vodafone România, ca o soluție la problema îmbătrânirii populației și la nevoile persoanelor vârstnice. În cei 6 ani de funcționare, linia socială a înregistrat peste 66.000 de apeluri de la seniori din toată țara. Dintre cei 12.000 de apelanți unici, aproape 5.000 locuiesc în București, 45% locuiesc singuri, iar 27% au vârsta între 70 și 80 de ani.
Solicitările pe care seniorii le-au exprimat în acestă perioadă la Telefonul Vârstnicului au vizat cinci mari categorii de nevoi: 1. informații utile și actualizate, 2. îngrijire și sprijin practic în funcție de gradul de dependență, 3. sprijin emoțional și psihologic, 4. ajutor material sau financiar, 5. nevoia de a fi activ și de participare la viața socială.
Linia telefonică este cel mai des accesată pentru a obține informații utile, practice și actualizate referitoare la diverse nevoi ale apelanților (4834 persoane). Accesul limitat la informații este cauzat de fenomenele sociale de izolare și discriminare a vârstnicilor, de migrația familiilor tinere din ultimii ani, dar și de lipsa abilităților sau a mijloacelor moderne de informare, într-o societate digitală tot mai avansată. Cele mai multe persoane care au solicitat diverse informații sunt în București (1937), iar cele mai puține în Banat (195) și Dobrogea (182). Telefonul Vârstnicului a oferit date de contact, adrese, orare de funcționare, proceduri, dar și informații despre resursele existente în comunitățile locale.
Nevoia de îngrijire și sprijin practic ocupă locul doi în acest top. Solicitările emise de seniorii care au o vârstă înaintată sau o stare de sănătate precară, ori de aparținătorii acestora, sunt punctuale și specifice, în funcție de gradul de dependență. Aproape 3500 de persoane au primit îndrumare despre cum pot accesa sau obține: informații și servicii medicale specializate, îngrijire la domiciliu sau sprijin la activități de menaj, supraveghere specializată, însoțirea la diferite activități, ajutor la cumpărături, informații despre centre rezidențiale pentru vârstnici și procedura de instituționalizare.
Pandemia cu care ne confruntăm a accentuat situațiile dificile în care mulți dintre seniori se regăsesc și a creat altele noi. În cei 6 ani de funcționare, au fost înregistrate 2139 de solicitări pentru sprijin financiar sau material, iar peste jumătate au fost adresate în ultimul an. Pentru rezolvarea acestor probleme, vârstnicii au fost îndrumați către cantine sociale și organizații de unde au primit regulat pachete cu alimente sau tichete sociale.
Două din problemele acutizate în acest ultim an le reprezintă de singurătatea și izolare socială. Telefonul Vârstnicului a răspuns nevoii de sprijin emoțional celor peste 1.000 de seniori în această situație, prin servicii proprii de consiliere psihologică și reapelarea săptămânală a celor afectați de singurătate, sau prin redirecționare către organizații partenere.
736 dintre vârstnicii care au sunat la Telefonul Vârstnicului în perioada 2015-2021, și-au exprimat dorința de a fi activi și de a se implica în viața socială și după pensionare. Îndrumați de echipa de la linia socială de ajutor, aceștia au participat la acțiuni de voluntariat în comunitate și la activități organizate în cluburile de seniori care, în perioada pandemiei, și-au adaptat activitățile la noile condiții socio-sanitare.