Bilanţul la un an de pandemie şi şcoală online arată astfel: 8 din 10 profesori au în continuare nevoie de formare şi un ghid de predare şi evaluare, iar 1 din 10 profesori spun că elevii au pierdut până la 80% din materie, conform unui studiu World Vision România. Deşi s-au făcut progrese la capitolul infrastructură şi conectare, suntem în continuare departe de portretul elevului educat digital: discuţia trebuie să se mute înspre calitatea educaţiei digitale, calitatea conţinutului educaţional digital şi a modului în care evaluăm real competenţele digitale ale elevilor.

Viitorul educaţiei digitale a fost analizat pe larg în cadrul conferinţei online Educaţia digitală asimptomatică, organizată de World Vision România şi Edupedu.ro. La conferința au participat actori-cheie din mediul politic, academic, neguvernamental şi privat, printre care Sorin Mihai CÎMPEANU, ministrul educației, Ligia DECA, consilier prezidențial pe educație, Daniel DAVID, rector, Universitatea Babeș – Bolyai, președinte Consiliul Național al Rectorilor, Mircea MICLEA, psiholog, prof. univ. dr. Universitatea Babeș – Bolyai, Mihaela NABĂR, director executiv, World Vision România, Angela GALEȚA, director, Fundația Vodafone România, Maria METZ, deputy CEO, vicepreședinte, NTT DATA Romania, Ionuț STANIMIR, director marketing și comunicare, BCR, Marilena IONAȘCU, Education Manager, Microsoft România, Dragoș ILIESCU, psiholog, fondator BRIO, Raluca NEGULESCU-BALACI, director executiv, UiPath Foundation.

Principalele concluzii ale dezbaterii

„Școlile vor rămâne deschise cel puțin până pe 1 aprilie. Examenul de Evaluare Națională pentru clasa a VIII-a se mută după Bacalaureat. Biblioteca virtuală a făcut obiectul unei achiziții publice care a întâmpinat mai multe dificultăți din perspectivă juridică, atribuirea s-a putut încheia doar în urmă cu câteva zile, din păcate programul nu va fi implementat foarte repede, suntem în perioada de contractare, voi reveni cu un program de implementare. Pentru noul an școlar avem în vedere un curriculum tranzitoriu știind faptul că la modificări de sub 25% este posibilă utilizarea manualelor pe care le avem, importanța profesorului este mai mare decât manualul, deci vom avea un an viitor tranzitoriu. În universitățile românești, partea de digitalizare este un exemplu de bună practică pentru unitățile de învățământ preuniversitar, este o nevoie de o colaborare mai strânsă între universitar și preuniversitar”, a declarat Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei.

„Procesul de digitalizare a fost structurat de dezbaterile circumscrise SmartEdu, pe care noi o vom prelua în România Educată. În câteva luni vom avea rezultatul final, un raport care să fie lansat de președintele României în dezbatere politică. Apoi va fi transmis către Minister pentru implementare. Cred că merită păstrată baza de resurse educaționale care s-au format și s-au redescoperit rapid. Procesul educațional poate să arate diferit prin instrumentele digitale, trebuie păstrată debirocratizarea, merită păstrate platformele, cred că trebuie profitat de tot ce înseamnă sprijinul acordat de UE și la nivel național pentru școli – niveluri succesive de digitalizare care să țină cont de faptul că niciun copil nu trebuie să rămână în urmă. Fiecare școală are nevoie de un laborator, de o masă critică de profesori cu abilități digitale”, spune Ligia Deca, consilier prezidențial pe educație.

„Ce e de făcut de acum încolo: Ministerul Educaţiei Naţionale are rolul cheie de a stabili standardul ocupațional. E principalul angajator. Când ești și finanțator, și angajator, ai prima datorie – să stabilești ce-ți dorești să obții prin masteratul didactic. Profilul de formare pentru profesori – cel puțin 3 categorii de competențe – 1. de a putea utiliza tehnologiile digitale. Acum au fost formați să utilizeze tehnologiile de bază, dar nu și pe cele specifice. 2. De a produce conținuturi digitale, multimedia. Un profesor foarte bun, dacă știe să realizeze, el creează conținut. Lecții multimedia făcute de cei mai buni profesori. Când avem la fiecare materie și clasă lecții multimedia model – profesorii la examen de grad ar putea să facă un conținut multimedia, în locul unui text anost. 3. Să învețe profesorii cum să facă hibridizarea. Viitorul nu aparține învățământului online, ci unei hibridizări. Cine va stabili acest hibrid? Profesorul. El e principalul actor capabil să stabilească pentru fiecare clasă sau elev. Propun ca universitățile să facă un efort financiar minimal să doteze cel puțin principalele amfiteatre cu tehnologie de înregistrări astfel încât să treacă din toamnă în dual teaching, să dea posibilitatea ca un curs să fie accesibil și studenților care nu pot ajunge în amfiteatru. Nu cred că Ministerul Educației trebuie să stabilească integral un curriculum, trebuie să pornească de la ce dorește de la absolvent viitorul angajator. Ministerul trebuie să stabilească standardele în raport cu care să se poziționeze universitățile”, afirmă Mircea Miclea, psiholog, prof. univ. dr. Universitatea Babeş – Bolyai.

„Dacă ieșim din pandemie și din starea de alertă simt că învățământul față în față nu permite să avem o regândire a cursurilor. Ar trebui modificate standardele de acreditare pentru cursuri, ca acestea să poată include componenta de digitalizare. Dacă nu era starea de urgență și veneam să spun, când am devenit rector, că vom începe online, mi s-ar fi spus că nu se poate. Dar oamenii au trecut peste noapte, sub presiunea pandemiei, conținutul clasic în online, ceea ce nu se face. La Universitatea Babeș – Bolyai – UBB am schimbat pedagogia, am făcut cursuri pentru profesori, în octombrie am început într-o altă logică. A fost nevoie de o schimbare radicală de paradigmă. E clar că aceste competențe digitale trebuie să facă obiectul unor cursuri specifice. La UBB există cursuri obligatorii în acest sens, există cursuri opționale. Dincolo de aceste specifice, întregul masterat trebuie să aibă o componentă de digitalizare, transversal. Sigur, într-o anumită măsură, unde folosește și unde merită să folosim acest lucru. Frica mea: dacă nu producem schimbări legislative, în logica și legislația de acum, nu vom putea capitaliza pe online, dacă ieșim din pandemie. Legea nu permite să avem aceste regândire a cursurilor – intri în conflict cu regulile ARACIS și cu legislația”, spune Daniel David, rector, Universitatea Babeș – Bolyai, președinte Consiliul Național al Rectorilor, despre formarea profesorilor din universități și a celor din preuniversitar.

„Ce am pierdut în această perioadă: vorbind despre România rurală – știm că elevii noștri au pierdut în mare parte 25 de săptămâni de școală, în sensul că nu au avut acces la educație de calitate. Elevii au pierdut materia, care trebuie recuperată, în condițiile în care România venea deja cu decalaje în educație. 1 din 10 profesori ne spun că elevii lor au pierdut până la 80% din materie – lucru foarte grav. Dacă ne uităm cât de departe suntem acum de elevul educat digital și de educația digitală în adevăratul sens: conectarea și infrastuctura trebuie să stea la baza piramidei, însă este esenţial să trecem de la infrastructură la competențe de predare și pedagogie digitală. Trebuie schimbată abordarea în formarea profesorilor – ei trebuie să creeze conținut digital, nu doar să-l transmită. Unul dintre modelele World Vision România în parteneriat Fundația Vodafone România – programul Școala din valiză. Îl începusem cu mult înainte de pandemie, accentul este pus pe calitatea conţinutului, nu doar pe conectare şi ne demonstrează că educația digitală nu e doar despre pandemie, ci trebuie să fie o soluţie pe termen lung”, povestește Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.