World Vision consideră esențial pentru creșterea nivelului de bunăstare a copiilor ca România să aibă un viitor european, în care drepturile și libertățile sunt respectate, avem o democrație reală și egalitate. Organizația face apel la informarea din surse sigure și verificate, la campanii corecte de informare și educare civică și solicită viitorului Parlament și Guvern să prioritizeze investiția în educație, în general, dar și în programe naționale de educație civică.
World Vision România militează pentru apărarea și respectarea drepturilor celor mai vulnerabili, în special ale copiilor, tinerilor și părinților cu acces scăzut la resurse, astfel atrage atenția asupra vulnerabilizării și mai mari a acestora în fața informațiilor false și a manipulării. Decalajele economice și educaționale, precum și lipsa educației civice slăbesc societatea în fața dezinformării.
„Democrația, drepturile și libertățile noastre au devenit șubrede pentru că nu am făcut reforme educaționale reale și la timp, nu am investit în educația civică în rândul copiilor și tinerilor, precum și a societății în general. Acestea duc la neîntelegerea riscurilor pe care le implică o parte din deciziile pe care le luăm, inclusiv cele de vot. Un lucru este clar: o bună parte a României nu a fost auzită și ascultată. În zilele acestea am asistat la confuzii grave de concepte și termeni, pecum: valori democratice ca opus al creștinismului, suveranism ca echivalent al bunăstării și am constatat că putem fi foarte usor manipulați să credem, fără să interogăm, ceea ce este o știre falsă”, a declarat Mihaela Nabăr, Director executiv World Vision România.
Tinerii nu se consideră suficient de informați cu privire la rolul funcțiilor politice / Unu din cinci nu crede că votul lui contează
Nivelul perceput de informare a tinerilor liceeni cu privire la rolul și prerogative principalelor funcții politice are o medie de 4,58 puncte pe o scală de la 1 la 10. Primarul este personajul politic despre care sunt deținute cele mai multe informații cu privire la rolul și atribuții, urmat de Președintele României. Pe ultimele locuri sunt deputatul și senatorul, precedat de șeful partidului simpatizat, conform studiului “Profilul ideologic al liceenilor din România”, realizat de World Vision România. Majoritatea tinerilor din România se informează despre subiecte sensibile precum abuz, violență de pe rețelele sociale.
Studiul citat mai sus este o analiză în profunzime a orientării elevilor pe axa ideologică, proiecția lor asupra vieții, evaluarea interesului politic și identificarea nivelului de cunoaștere a rolului și prerogativelor pentru principalele funcții politice eligibile în anul electoral 2024 în România.
Studiul poate fi citit pe larg pe site-ul World Vision România.
Aproape unu din cinci liceeni consideră că votul lor nu contează, deciziile privind conducerea politică fiind luate prin alte mecanisme decât alegerile libere. Acest deficit de încredere în vot este o carență semnificativă pentru democrație.
Reformarea modului în care este redate educația civică în școli este esențială
Din 2017, în școala românească educația civică a devenit educație socială. Noua materie este studiată doar în clasele gimnaziale, timp în care elevii învață despre alegerile electorale și vot. Cu toate acestea, tinerii nu consideră că școala îi pregătește în mod real pentru primul lor vot, iar noțiunile predate nu sunt adaptate realităților curente. În plus, liceenii nu mai au acces la această materie, desi la 18 ani aceștia pot vota pentru prima dată.
„La mine în liceu educația civică e absentă, din păcate. Am făcut educație civică/ socială în gimnaziu, deși informațiile erau vagi, iar profesorii nu se axau prea mult pe acestea. În cea mai mică măsură, mai facem educație civică la dirigenție (desi e nesemnificativă)”, a spus Andrada, elevă parte din Consiliul Consultativ al Copiilor din World Vision România.
World Vision România solicită noului Parlament și Guvern prioritizarea educației civice în școala românească, pentru ca tinerii să poată avea un vot informat. Organizația pune la dispoziția autorităților modele de bună practică deja aplicate în școli – proiecte precum Young Demo sau Young Leaders, în care elevii au învățat cum funcționează instituțiile publice în România și Europa, despre valorile europene și activitatea Parlamentului European, despre cum pot fi ambasadori ai valorilor europene și despre cum îi pot învăța și pe alți tineri să fie cetățeni activi. Pentru ca inițiativele lor să ajungă la cât mai mulți tineri, aceștia au deschis un cont comun de TikTok. Aici, le vorbesc tinerilor despre drepturile copilului, despre ce înseamnă să fii un cetățean activ și să te implici în comunitatea ta.
Drepturile și libertățile individuale, teme intens disputate între tineri
Cea mai mare parte dintre temele care vizează drepturile și libertățile individuale constituie elemente de dezbatere între tineri, subiecte de interes în care opiniile nu sunt congruente, cele mai intens disputate teme fiind armata obligatorie, cel puțin în rândul băieților (56% împotrivă, 44% pro), cenzura pe internet (55% împotrivă, 45% pro) și legitimarea homosexualității (53% pro, 47% împotrivă).
77% dintre tineri consideră că mediul trebuie protejat cu orice preț.
60% dintre liceeni sunt de părere că avortul este un drept al femeii care ar trebui garantat în orice situație. 40% sunt împotrivă considerând ca avortul poate fi permis doar când viața mamei este în pericol.
55% dintre liceeni consideră că nu ar trebui să existe cenzură în mediul online. Diferențele între fete și băieți sunt semnificative: dacă majoritatea băieților sunt împotriva cenzurii (62%) majoritatea fetelor sunt pentru (53%), ca dovadă că cele două genuri simt diferit pericolele și presiunile acestui nou mediu de comunicare.
87% dintre liceeni consideră că o femeie poate fi considerată de succes, chiar dacă nu este gospodină sau mamă. Ponderea băieților care cred că o femeie poate avea carieră, dar datoria ei principală este să fie gospodină și mamă este de trei ori mai mare decât a fetelor care afirmă acest lucru. Favorabilitatea pentru aprecierea femeii pentru alte calități decât cele casnice sau materne crește odată cu vârsta respondentului și este relativ similară în mediul urban și rural.
76% dintre tineri cred că principalul scop al corporațiilor ar trebui să fie bunăstarea generală nu profitul acționarilor.